Postări

Se afișează postări din aprilie, 2010

Ce stiti despre Olanda? Ca este tara casacavalului Gouda? Sau a bicicletelor de orice fel? Prea putin. 30 aprilie Ziua reginei (Koninginnedag) in Olanda. Le urez La multi ani prietenilor olandezi!cu aceasta ocazie.

Imagine
letelIn urma cu doi ani mergeam la o intalnire extraordinara.
Am  cunoscut atunci Olanda, care  este o monarhie constituţională din anul 1815, după ce între 1581 şi 1806 a fost o republică (ţara a fost ocupată de Franţa între 1806 şi 1815).
După 1980, Olanda este reprezenată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.
Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).Atunci, insa,eu cunosteam o …

ZMEUL COPILĂRIEI

Imagine
Povestea zmeului meu cu litere mari scrisă
Nu o repovesteşte nimeni,
Nici măcar cei ce m-au ajutat să-l ridic,
Câte litere, ce mai minune de poveste,
Cum l-am dus până peste vedea cea nisipoasă,

Peste cireşi şi peste viile cu struguri mari,

Deasupra măgarilor şi chiar lângă îngeri,

Zmeul meu cu hârtie pe care scrisesem povestea

Copilului şi a minunatei lui aventuri,

Zbura lângă nori, ca lumea să afle,

Despre miraculoasă lume de ape şi păduri,

Copaci magici şi păsări măiastre,

Însufleţite de epopeea trecerii mele cu litere

De-o şchioapă.

Dar a venit apa şi 1-a luat,

Înaintea vântului, cu crapii cei mari,

Cu spinări oglindă înghiţind alfabetul

Naraţiunii mele cu coada tăiată.

Iar Făt-frumos tot uita să vină,

Lăsând locul prietenilor.

BALADA FANTASMELOR

Imagine
În locuinţa noastră plină de alexandrii,
Un’ vin să rază galanţi piraţi berberi,
Ne scoatem masca de scleroză, tandrii,
Râzând, pupând femei şi bând la beri.


Apoi voiajul ne poartă transatlantic

Amanetaţi pe viaţă supremei aurore,

America ne îmbată cu arizone, antic,

Prin preeria virgină să ne trufim iar ore.

Şi trecem tot ubicuu prin India cea caldă

Cu patimă fugind de misticile tantre,

Pe Bucifal gonind spre vicioasa sardă,

Când feerii policrome ne ignoră.

Vapoare tapisate entuziasmează seara

Cu dragoste de aburi cu rom şi cu taifas,

Armonioasa clipă, debilă, fură vara

Cu taurii cubani prinşi în Tv. de-un ceas.

Pagode obosite visează alte vremuri,

Când ferm şedeam în scaun şi beam sake-ul tare,

Reptilele australe se umflă până tremuri,

Vulcani de Fiji aspri ard flăcărui opale,

Iar noi, prin strâmbături potente de Jamaica,

Iubim femei frumoase şi bem mai mult ca taica.

BALADA PIEŢeI ZILEI

Imagine
De argint, noaptea bate iar din pleoape, Să aud cum sună din polen laleaua Şi din primăveri de mişcări sărate, În piaţa de peşte mi-am găsit safteaua.

Femeile cuprinse în curbe de rigoare, Cu temeri vechi şi gânduri neschimbate, Rotesc cum vor din şold ademenitoare Corsajul artelor de mult uitate.







Comerţul obstinant cu habitate Uzând de murmure şi urlete jegoase, Molatic te cuprinde dintr-o parte, Ca să-ţi rânjească profunzimi râioase.
Clipind de argint, ispitele te încearcă, Să vrei relaţii stricte şi directe În fierăria lupilor cu targa, Când în vitrine sunt reţete certe.








                                            Oriental accent pui iar pe forme, De aur poleit ziua apare Şi-n ceaţa de vapori de lângă Dorne, Tu vezi vapoare exportând curmale.
Şi-n tonuri roş amurgu-nchide ochii Prea beat de vinuri busuioace, Iar fluturi ruginii, neprinşi pe rochii, Clipesc din aripi, parcă vrând să joace.

Ana Flávia de Oliveira: Que felicidade! Esse mes o blog completa seu primeiro aniversário

Imagine
. São quase 6.000 visitantes e mais de trinta "seguidores". Amei! Porque a cada postagem surgiam as dúvidas dos leitores, o que me obrigava a estudar mais para esclarece-los de maneira peculiar, com presteza, clareza e cientificismo. Continuem a enviar seus e.mail's, dúvidas, críticas e sugestões que aos poucos irei respondendo.

Meu coração se alegra e se prontifica a ajudar da melhor maneira possível!
Sem vcs o blog não teria sentido!

Agradeço também aos amáveis "seguidores", vcs são muito especiais!

Sejam todos muito bem vindos!
Ana Flávia de Oliveira




Ana Flávia de Oliveira

Ocupaţia: Fisioterapia - Medicina
Locaţia: Brazilia

Despre mine:

Bacharel em Fisioterapia pela Pontifícia Universidade Católica de Goiás (PUC-GO); Esp. em Ortopedia e Traumatologia com ênfase em terapias manuais; Formação em Dermatofuncional (Laser, "Cosmetologia Avançada" e Carboxiterapia); Graduanda em MEDICINA, ITPAC - PORTO; Membro Associado da Sociedade Brasileira de Laser…

ABURI GĂTIŢI CU CRAVATE

Imagine
prietenilor mei,






Timpul ne pradă de perlele vieţii
Furându-ne clipele dragi de la sân
Parcă urlând hălăduim ca orbeţii
S-adunăm bir din somnul păgân.
Scame şi aburi gătiţi cu cravate
Luăm la grămadă şi nimereală din rând
Nu ştim ce ne doare, nu ştim ce se poate,
Voiajelor goale punem etichete plângând.
încercăm să găsim un sens până la moarte.
Azi luni, mâine joi, duminici pripite,
Coasem tiv la cocori şi-n biografii facem parte
Unei coaste de Venus din nopţi nedormite.
Prin mări aruncăm invenţii în sticlă
Sperând ca târziu să fim regăsiţi,
Depindem ca fantele de dama de pică:
Clipa vă schimbă cum nu vă gândiţi.
Muşuroiul comun ni-l leagă furnica
Secundelor scurse cu coconi din fântâni.
Ne plâng curcubeele alarma şi frica,
Iar timpul ne pradă clipe dragi de la sân

BALADĂ DE PREA PUŢIN…

Imagine
Noi prea puţin ştiam că banii costă,
Noi prea puţin ne mai faceam de cap,
Din veacuri moartea violentă-i mostră
Pentru poveşti cu strigi şi cu harapi.

Noi prea puţin prindeam în cărţi terestre
Vânzarea sufletului pentru un ban în plus,
Din cereri facem paranoi ecvestre
Şi nu ne spune nimeni că nu e de ajuns.

Degeaba strigă oglinzile nebune,
Noi prea puţin ne mai privim pe noi,
În inimă chiar poate să ne tune
Tăcuţi ne chinuim, căci suntem goi.

Prea permeabil, molipsit aiurea
De boli de piele, tatuaje arse,
Noi prea puţin cunoaştem lumea,
Chiar dacă ea ne strigă-n oase.

Pe orbita jalei obligaţi să ţinem
Înfricoşarea cinicului timp
Noi prea puţin ştiam să râdem,
Eu prea puţin ştiam să mint.

Cateva fotografii needitate de la resfintirea Catedralei Adormirea Maicii Domnului

Imagine
Cu certitudine presa locala va prezenta evenimentul intreaga saptamana.
Cred ca cele mai importante lucruri, de spus, de la aceasta vizita a Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane la Giurgiu au fost in ordine:
Vizita Patriarhului  Bisericii Ortodoxe Romane la Giurgiu, Preafericitul Daniel fiind pentru prima data in orasul nostru,
Bucuria Episcopului Ambrozie si a clerului ortodox giurgiuvean ca si acest patriarh ii viziteaza acasa la ei,
Prezenta moastelor Sfantului Mare Mucenic si Purtator de Biruinte Gheorghe la catedrala,
resfintirea Catedralei Adormirea Maicii Domnului , aceasta avand acum si Hramul Sfantul Mare Mucenic si Purtator de Biruinte Gheorghe,
"Premierea" domnilor Lucian Iliescu, Dumitru Beianu si Victor Boiangiu cu medalia Sfantul Apostol Andrei,
Bucuria giurgiuvenilor ca au Ziua Orasului Giurgiu, in sine, facuta cu mari eforturi anul acesta si mai ales din sponsorizari!


HRISOV

Dat în cetatea noastră Giurgiu
Acest hrisov de dragoste tăcută,
Hotarul de lumină şi refugiu
În care-am asaltat trăiri o sută.

Dat cu surâs şi maxim de plăcere
Cetăţii ce-n dispute-şi rupe timpul,
Căci avansez cu ea, cu precădere,
Când ample stări petrec cu anotimpul.

Dat zilei calde, pline de verdeaţă,
Fiinţei ce ne leagă şi e dragă,
Acelei mame sau neveste – viaţă,
De care tot ce-i bun acum ne leagă.

Dat dor din dor şi rugă – Maică Sfântă,
Pentr-un întreg norod, neprihănit,
Vă fie bine tuturor – osândă:
S-aveţi lumină-n clipa ce-aţi hrănit!

Iar celor care vin, le fie dat
Mult mai puţine rele, sănătate,
Că mult au mai avut de îndurat,
Toţi care azi visează-n astă parte.

LA MULŢI ANI GIURGIUVENILOR ŞI CELOR CE SE SERBEAZĂ DE POMENIREA SFÂNTULUI ŞI MĂRITULUI MARE MUCENIC GHEORGHE! De Sfantul Gheorghe Sarbatoarea Orasului Giurgiu la a XIII-a editie. Programul Sarbatorii.

Imagine
Din  Sinaxar - 23 Aprilie








În această lună, în ziua a douăzeci şi treia, pomenirea sfântului şi măritului marelui mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.

Măritul acesta şi minunatul şi vestitul mare mucenic Gheorghe, a trăit în vremea împăratului Diocleţian, trăgându-se din Capadochia, de neam strălucit şi luminat, din ceata ostaşilor ce se chemau tribuni; iar când a fost să pătimească era la cinstea dregătoriei de comis.

Având împăratul gând să pornească război asupra creştinilor, a dat poruncă să se învrednicească de cinstiri împărăteşti şi de daruri cei ce se vor lepăda şi vor părăsi pe Hristos. Iar cei cer nu se vor supune poruncii, să aibă pedeapsă moartea. Atunci sfântul acesta fiind de faţă, a declarat că este creştin, mustrând deşertăciunea şi neputinţa idolilor, luând în râs pe cei ce credeau în ei. Neplecându-se nici cu amăgiri, nici cu făgăduinţele tiranului, care făcea multe ca acestea, nici dc îngroziri, ci se vedea nebăgător de seamă de toate, pentru aceea întâi l-au lo…

in weeck-end, printre florile bunicii si...mai incolo...

Imagine

Diavolul mi-a propus sa jucam ping-pong.

Imagine
Diavolul mi-a propus sa jucam ping-pong. Fiindca nu eram pregatit sa-l inving,
 m-am dus sa ma culc, Ca sa salvez lumea, visand
 ca sunt pe lumea cealalta. Ziua era iremediabil pierduta. Am facut recurs la copilarie. De obicei are efect maxim: -Ai dormit bine, flacaule? Ti-ai implinit somnul?!
Atunci nu mai zabovi!
Mergi in lume si lupta!
Si nu uita sa-ti faci semnul crucii...
Asta era bunica.
-Da, roaga-te la Precista
si nu fii niciodata Stanca proasta!
Asta era bunicul.
-Adica nu te lasa asimilat de toti timpitii,
Conserva-ti spiritul si alege-ti singur calea!
Asta era mama.
-Exilul pe-o coaja de nuca tine un timp,
Viata si nevasta tin toata viata!
Asta era matusa mea. -Tigari, chibrituri, romane, poezii  si socotitoare Sa ai la tine cand treci de colectiv! Asta era varul meu, studentul.
-Proiectele tale trebuie sa aiba seva pamantului
Din care te tragi si experienta noastra.
Asta era invatatoarea Maria.
Un pachet pentru drum, imi pregati mama: -Sa nu flamanzesti niciodata! Bunica mea a iesit sa…

REGELE FAUR

Imagine
Sunt regele nopţii şi al drepturilor,
Poetul de la marginea lumii de deasupra,
Caligraful unor tapiserii una pe una,
Nimic neadevărat neforţând tandreţea
Tâlharului de lângă propria-ţi inimă,
Aducând vânat proaspăt din cer,
Din cel ce se întoarce cu rouă de ger,
Prier m-a născut în netedă faţă,
Tăinuit ca despletită fecioară,
Prea iute de picior alergând de blestem,
Mărturisesc că încerc să v-aduc. Vă chem!
Veniţi mai aproape de mătasea luminii,
De crengile plânse-ale firii umane,
De turnul vegetal din pietre, de crinii,
De corul de măşti traco-daco-cumane!
Ula, ila, transparenţe de harpe,
Zâne şi păsări mâncătoare de basme,
Curtea mea de cavaleri îndoiţi
Cu bere şi vin din deplin
Bat săbii pe umeri cu fluier.
La marginea lumii eu, regele faur,
Creez mândrii întâie şi clare.
Eu stau far şi tu eşti pantomimă de fare.

LIBERTATE NUDĂ

Imagine
Să-mi repari pantofii cu cuneiforme, să-mi pictezi odaia doar în hieroglife, să-mi aduci meniul doar cu pictograme
şi reţete inca cu noduri permise,
să îmi ţii balanţa doar cu crestături
puse ordinar pe un biet răboj, numai către seară când ieşi din călduri să îmi dai un vin şi să nu miroşi!
Să mă spurci cu vorbe scrise de-o hindusă, când la pat de lotusi voi cădea bolnav,
aşternut de paie să îmi dai suav, unde să-nnoptez renasterea spusa .
Viaţă răpciugoasă, când tu nu vomiţi,
zgaibele să-mi vindeci fără prea mult clei
ori de vreo pomană ai de gand sa-mi iei,
doar atât te rog: stralucirea sa-mi arati!

FERESTRE SPARTE

Imagine
Slabă tristeţe închide fereastra cu râs,
Nici mintal nu-i risipire în răspuns,
Iar în Infern notează Cerber în al său carneţel:
Azi au intrat trei lacrimi şi-un adorat şerveţel,
Îmbâcsind mirarea cu farmec şi dor,
După zilele răsturnate ale umbrelor
Ce-n nemişcare de vitraliu îşi pecetluiau trosnetul
Cu trupurile lor alb-negre de degete de pianist,
Aducând comori întâmplate de vin ametist
Şi lovind în porţi mereu trăznetul.

Doamne, ce luminare de lucruri ascunse,
Câte frici nepătrunse-străpunse
Şi ocolişuri de poveşti despre cei ce nu sunt
Decât în lumina lui a trecut,
Trecând inocent pe sub răşină şi galbene porţi
Ce troznesc sub durerea plânsă de toţi.
Doar ea, mamă şi fată, cu durere îngropată
Învelea cu banii de vamă lumina întrupata
Într-un râs albastru ce închide ferestre
Şi în încremenire mai spune o poveste...

DE VLAGĂ NETOPITĂ

Imagine
Stăpâna viaţă, în morbidu-i ţel,
Cum se agită ca o chelăreasă,
Ne cere iar chiria-n chip şi fel,
Minţindu-ne că aţa-i e frumoasă.
Şi aducând cu carul caractere
De poză sau imagini pe ales,
Ne toarnă iar în formele etere
Umbre de sluţi tot puşi pe interes.
Matrozi loviţi în creştet cu paharul
Atâtor clipe de venin şi ger,
Degeaba ne înecăm acum amarul
În vinul ăsta negru, pişicher.
Ne lasă viaţa, insulari pe plute,
Să adunăm din scoici lacrimi sidef,
Să ne-mbrăcăm în butii des băute
Şi să le înoim iar după chef.
Prieteni fără ţâfnă în crâşma liniştită,
Mai numărăm, desigur, femeile trecute
Şi stinse-n parastase de ora cea vrăjită
Le cultivăm uitarea în halbele băute.
Iar viaţa ne măsoară gata să dea chitanţă
Cu bunul plac al bilei lovite de destin.
În zilele senine nu ai nici o speranţă,
Drept pentru care, acum,
cu optimism, mă înclin.

CONCURS

Imagine
Noi alergăm spre moarte în trap, Ca într-un cros teribil, fără cap, Sâmburind libertatea de fapt Şi ascunzând-o în oful pretins,
Noi doi, trup al unui singur delir,
Ne vrem ucişi de ziua de mâine,
Când rupem câte o fugă din firul subţire
Al ţarinii neprovocate de Adam.


O Evă cifrată-n ascetă schimbare,
Un Adam învechit în clipa ce moare,
Alergăm lichid, trântind tinereţea pe jos
Şi în sfera bătrână rupem coapsa până la os


Minunăm împlinirea cu fasturi nebune,
Miracole oarbe-adunăm pentru mâine,
Alergăm obosind către propria tină,
Jarul iubirii spulberând în ruină.


Vieţi provocate de un galop germinal
Spre neagra sosire în pas triumfal
Aducem clipe-n fugă spre aspra rutină
Iar cheia candorii o facem rugină,


Suspinând cot la cot în decisa pieire
Rămâne în urmă doar fuga de sine.

FĂRĂ CHIN FĂRĂ VISE

Imagine
sub buză adăpostise flori
 pe care Nilul nu le povestise
şi-mi recita versuri din clasici
lângă ceasul stat de mult

aşa că timpul trecea
fără cezariană, fără chin, fără vise
născând ninsori din omizi ucise
 înainte de-a zbura
din scrisori
mi se făcuse un dor avan de mare
tânjeam după cer
înălţăm gândul
în lumina ochilor ei ce avortau idei
fără să tac tremurul degetelor pornite la întâlnire

era iarnă.
viruşii tropăiau pe alături
pe urmă veneau poliţiştii
ştiau că se va face întuneric
pasiunea creştea în vile de simboluri
mustea muteşte desăvârşirea
aveam vârsta cântecelor
ascultam versuri din clasici
potriveam ceasul după căderea serii

şi o visam în palatul de irişi al Regelui Cumva.

P.S. Am vazut cititori noi din Suedia. Ii salut. Si cu ei si pe Marius Panait.

Pina duminica seara doar asa se poate zbura prin Europa

Imagine
Eyjafjallajokull blochează si aeroporturile din România.

PÂINE GRĂBITĂ

Imagine
Mă grăbesc prea mult, Mă vând pe-o para chioară frumuseţii, Nepereche lumii străduiesc surd, Mă găsesc prea ades la poarta cetăţii, Eu, piatră smulsa din castelul întreg, Degeaba caut să mă înţeleg.
Iar mă fac gard şi punte, Iar mă destin schilodirii neasemuite, Potentă de stil nou, de stil vechi, Reclamă pusă pe pereţi oarecari, seci, Unul la unul mă înfrâng irisii, Bufe păsări de cimitir-buhe.
Fidel luminii de pamant şi o, o, o, Îndrăznelii bolnave de sete de cetite cuvinte, La marginea serii eu mă întrec în minte, Cu preferinţele porţii zăpoarelor amare.
Ce clipe de duhuri le aduc în hambare. Să adape cu grâne setea de foame ce-o are.

Sa ne instancim in pasiune, trecand...

Imagine
Sarac lipit, bogat in dor de duca, Plimband cand luna, cand vreo starleta, Cu poezia prinsa-ntr-o agenda de-a lui Puca, Radeau sybil, Dimov cu o bruneta.
Lipind geana zorilor baroc de lumea intreaga, Pe Emil Botta ca sa-l intreb de treaba, Muream incet spre seara afectat De Bogza, print efeb, pe sub castani lasat.
Cu norma-n viata data de Beniuc, Murmur pelagic dam fara chitanta, Ca Jebeleanu sa imi dea ciubuc O fabula prea alba de faianta.
Sarac lipit, bolnav de Marco Polo, Citeam atlasul cu o printesa de Voronca, In timp ce ea trecea prin vis, pe acolo, Intr-un deceniu trist de hodoronca-tronca...

Cristina Pocora la Editie Speciala

Imagine
Emisiunea Editie Speciala de la televiziunea Valahia din Giurgiu o are ca invitata de la orele 20.00, pe Cristina Ancuta Pocora, deputat PNL, Presedinta Comisiei pentru egalitate de sanse pentru femei si barbati din Camera Deputatilor, membra in Comisia de Munca.