Postări

Se afișează postări din iulie, 2010

RECUNOAŞTERE

Imagine
Să spun scrâşnet de îngăduinţi,

Nu vreau să mă joc extravagant,

Să luminez lărgimea de la gura pungii,

Nu vreau să întocmesc procese leneşe,

Verbal, pe strada cu acumulări de poison,

Firmele autohtone vând hortensii,

Solitar ferec maliţiozitatea cu retrageri,

Departe, luminos ca o vamă,

Erudit ca o bătrână cămilă,

În acelaşi deşert m-ai dus

Cu odgonul furtunilor de scarabei

Sangria spaniolă cu paiul italian,

Infinite lăcuste, măcinând timpul,

Iacătă acelaşi lăcaş al admirărilor,

Soare fără primejdii, cu umbre,

Din toate spun încet de la sân,

Cartea mea cea dintâi ca un popas,

Ca un tangou sincopat, fredonat,

Traversând sala de bal parchetată,

Scoarţă terestru dansată de familii,

De popoare, de ţimbale, ţambale

Şi cobze şi cimpoaie irlandeze,

Lângă vulcani rostogoliţi de herghelii

De mistreţi îmi încerc scrâşnetul

Sacadat ca bătutul la maşina de scris,

Dinadins!

IN MEMORIAM

Imagine
Memoria noastră recalcitrantă

Nu se referă la ce am făcut,

Ci la ceea ce am fi putut deveni

Înainte de lacrima şi dragostea x.


Goana halebardelor printre vise,

Între tremurătoare răspunderi,

Viespi şi zânzănii permise,

Lămureşte ascunse întrepătunderi.


Topite, zidurile morţii râd,

Totul în jur e alb sau e hâd,

Albă zambila, veselă moarte,

Le suflă pe fiecare în parte.


De departe amintirea rebelă

Întoarce clipa cea rece şi belă,

Aduce istoviri vechi de acasă,

Dându-se câte unuia - frumoasă.


Pătrunde în voioşia de acum

Cu altoi dintr-un vechi parfum,

Iar în loc de epilog pe înserat

Ne învaţă cântecul ce l-am uitat.


Selenar teritoriu al zilei de ieri,

Întorci provocări de primăveri

Şi în viziunea lui s-ar putea

Mereu reproşezi câte ceva!

COSMOPOLIS

Imagine
Mă numesc Jean, Ivan, Iovan, John, câteodată Johan,

Mă numesc Ion, câteodată mă cheamă,

Mă cheamă florile mărului proaspăt,

Mă cheamă dorul de ducă şi mă strigă,

Mă strigă vântul din soarele alergat de petale,

Mă strigă placa veche de patefon, mă cântă,

Mă cântă copilul meu în glasul dorului şi-al trecerii,

Mă cântă fără voia lui vânzătorul ce mă vinde,

Mă vinde sufeltul meu mai întâi dragei mele,

Mă vinde cumpărării de spirit mizeria aceea

Când mă numesc Jean, Ivan, Iovan, John, câteodată Johan...

Din vacanta

Imagine
I.


Veniseră unii sa-mi spună de mine,

Că viaţa mi-e grea şi căciula nu-mi ţine,

Că drumul` nainte e plin de hârtoape,

Iar cel dinapoi de ape uzate.



Apoi mă-nvăţau, mi-arătau, mă-ndemnau,

Lumina să-mi dea şi apă să beau,

Când eu îi priveam prin lumina stelară,

A bunului simţ şi-am spus: marş afară !



La urmă şi cercul şi Steaua Polară

Lăsau urme adânci în noaptea de vară

Udată de ploi şi roasă de vânt

Limpezind nepieirea cuvântului Sfânt.



Ca încet cu încetul să-mi ţin dretp căciula,

C-aşa mă-nvăţase copil fiind buna,

Cruce de flăcău şi brad şi salcâm

Să nu mă îndoi de vânt sau de drum.





II.

Să vii începînd de la zbor,

Să treci aţipind când ţi-e dor,

Să lepezi privirea de îngeri grea

Când taci visându-te cu ea.



Să laşi mai aproape o stea de un gând,

Să visezi că eşti bine şi să fii natâng,

Să adormi legănat de-un surâs,

Când steaua de bine îţi e pusă sus.



Să nu ştii dincotro şi nici din ce parte,

Să trăieşti ca şi unul fără de moarte,

Să rămâi mai târziu când devreme ţi-e dat,

Să te aştep…

PRINŢUL MERSULUI PE AER

Imagine
Fiecare poet are teroarea lui personală,

Boala lui născătoare de idoli,

Dialectul lui de patimă şi ostilitate

În care vrea să prindă infinitul.

Neştiind că refugiul cuvântului este gol,

Prinţul mersului pe aer îşi apropie eternitatea

Trucată, dăunătoare şi lirică

Într-un glob de lacrimă prin care curge clipa.


Fiecare poet îşi are cătuşele legate de ceea ce vine,

De virgula istoriei revendicative,

Care atunci când nu trece nepăsătoare

Te loveşte obscur dându-ţi viziuni de orizonturi pale.

Sugrumat de imagini livide copilul norilor

Proclamă fantomele mângâioase drept îngeri,

Îmbogăţeşte alchimia infernului cu stelele

Călătorind între conştiinţă şi naufragiu.

Cei vechi trec in format nou! http://giurgiu-online.ro/archives/3036

Imagine
Primul TIR cu ajutoare donate de giurgiuveni a plecat la Dorohoi,http://giurgiu-online.ro/archives/3036 9 iulie 2010 Editor Campania umanitară lansată de Primăria municipiului şi de Consiliul Judeţean, pentru sprijinirea sinistraţilor din Moldova, a avut un ecou deosebit în rândul giurgiuvenilor. În câteva zile au fost strânse zeci de tone de ajutoare, de la obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, până la alimente şi aparate electronice şi electrocasnice. Donaţiile au fost făcute la cele două corturi instalate în faţa sediului Direcţiei de Finanţe şi la intersecţia B-dului Bucureşti cu B-dul Constantin Brâncoveanu (Tineretului).

Pe 6 iulie, ajutoarele au fost încărcate într-un TIR, care a plecat în jurul orei 23,00 către localitatea Dorohoi, unde a ajuns a doua zi, în jurul prânzului. Operaţiunea de încărcare a fost efectuată cu angajaţi de la Primărie şi Consiliul Judeţean, precum şi cu ajutorul tinerilor de la Organizaţia de …

CLIPEI MELE

Imagine
Pe dinăuntrul clipei mele sparte
De punţi senine ne-nroşite-n vin
Cresc iar Bizanţuri fără vreo Sofie
Şi turci harapi năluci şi muezin.

Rezervele de hipodrom aglomerate
De nechezat de-a berbeleacul dans,
Îmi cresc în circularele secunde
Înjunghieri de vifor pe dinăuntru ars.

Cătând cu ochiul pridvoarele de ore
Brânduşele de taină şi zefir,
Scântâietoare-nscrisuri riscă hore
Cu sâni ţesuţi ca stele-n coviltir.

Un cer de ani iubiţi setos, răzleţ,
Cu curcubee de culori-mătase,
Adeveresc obsesii ce-ndrăznesc
Să le adii nedureros prin oase.

Şi-n spaima mea de ceruri poliflore,
Nebune lacrimi ca un junghi de tei
Îmi viscolesc dureri plecate-n ore
Şi spartele secunde eu le-nchei.

Un timp de panici sigilate-n pripă,
Lupul-amuşinând,
Cântând în poarta vieţii de risipă,
Eu, doar poetul, prevestesc un gând.

Un gând rotund de aspră încercare
Pe care, visător, o tot sporesc cu dor,
Din suburbii de forfote solare
Să izbucnească-n trupu-mi adevăr.

SĂ SPUN

Imagine
Să-i spun acestei lumi că o iubesc

Ca pe ghilotina ce mi-ar zbura capul,

Ca pe muşcătura de cobră - ce şarpe simpatic,

Când se târăşte prin nisipul saharian! - ,

Ca pe, mai ales, înecul într-un râu

(Sau orice apă ce te umflă şi-ţi beleşte ochii),

Ca pe fumătorii care se macină singuri,

În timp ce-mi macină organele,

Ca pe calviţia îmbrâncită pe scalpul meu,

Ca pe buba coaptă născută din colţii babei

Şi dată-n ceara mă-sii de septicimie,

Ca pe scaunul electric şi filmele horror,

Ca pe naufragiul Titanicului, temă repetată

În ciuda bombelor atomice şi a SIDA,

Ca pe burghezii ciugulitori de cadavre.

Să-i spun acestei lumi că o iubesc

De-mi aşez singur mâinile pe piept

Suflând în lumânările de tort,

Ce ne sictiresc stingerea.

ÎNGERI

Imagine
Eu nu am ferestre magice,
Nici portrete, nici aramă, nici timp,
Soţ intim provinciei practice,
Tăcut şi ratat nu te mint.

Spălat de limba cişmelei,
Cresc rândul baladei cea tristă,
Mă auresc în versete orbete,
Aerând orga spartă şi tristă.

Atunci zeii solizi mă măsoară,
Mă adorm, mă trezesc şi mă cară,
Cu divagaţii şi zâmbete rase
De bărbaţi dispăruţi de la case.

Cu vers de gură-cască sub scară,
Bat prin aripi către recea seară,
Te fericesc cu linguri de fasole grasă,
Topită-n praful de stea generoasă.

Şi-n clipa în care trec pragul mormântului
Ştiu sigur că un vers mă rupe fără sens
Din cartea necântată de vreo formă a destinului
Şi degete de înger mă urcă-n univers.

Metaxa spunea...

metaxa spunea...


Calmul engezesc al lui Traian Basescu a durat doar o zi. Pana s-au gasit cativa oameni cu coloana vertebrala sa-i atraga atentia asupra faptului ca hotia nu are dig. Evident, Basescu a sarit la beregata presei. E o minciuna, e o minciuna a strigat!

Ca de obicei altii sunt de vina. Ai lui nici usturoi nu au mancat, nici gura nu le pute. A usturoi, evident, pentru ca altfel duhorile minciunilor intrate in putrefactie iti muta nasul. De ce nu l-a intrebat pe Flutur: unde-i, bă, padurea de pe dealurile astea? Sa auda si el o minciuna in firea ei de la Flutur.

In campaniea electorala tipa ca un leu ca in timpul mandatului sau s-a dezvoltat un sistem de irigatii si protectie... Sa nu-ti vina sa dai foc la puscarii si la case de nebuni??

INVITAŢIE

Imagine
Să nu ne pierdem vremea cu fleacuri,
Vând arme automate, blindate şi tancuri,
Dau armatele lumii pe nimic –
O referinţă bună într-un plic
Şi e gata tranzacţia.
Mai ştii de la mine, icoană de fată,
Că unduirile intermediare ale tale
Dau ordine în haosul din lumea toată,
Iar caligrafia sânilor şi formelor tale
Dezvăluie oglinzilor lumini orbitoare.
De asemenea, în timp şi în spaţiu,
Duc nonsensurile la lirism frecvent,
Încerc să găsesc îngerul omniprezent,
Să-l ating pe teme de Horaţiu,
Ca prin vers să fiu omnipotent.
Atacat de nemulţumiri vând avioane cu satiri,
Tonice submarine ce cântă afon
Şi vorbe grave şi groase pe o placă de gramofon
Afacerile-mi merg, să nu te miri,
Lumea e nebună şi scoasă din firi.
Vinul roşu îl ţin în cizme de păsări binefecătoare
Să-l beau la banchetul din salonul cel mare
La care, să nu pierdem vremea, eşti invitată,
Elastică felină din Asia depărtată în
languroasă rochie de îngeri inventă.

Guvernul Boc 1 a schimbat traseul banilor: de la diguri pe Siret, la săli de sport...

Am spus-o si in conferinta de presa de ieri de la PNL Giurgiu, ca Guvernul Tariceanu incepuse nu doar un program economic anticriza, ci si unul impotriva puhoaielor, aruncate la cos si deturnate de Boc 1. In presa a ajuns doar faptul ca noi membrii se inscriu in PNL Giurgiu. Revin cu exemplificarea din Cotidianul.ro.
Preşedintele Traian Băsescu le-a spus sâmbătă sinistraţilor din Săuceşti că "ţara asta se împrumută cu nouă miliarde de euro" şi că oamenii vor "pensii mari, salarii mari", întrebându-se în acest context "cu ce bani" să se mai construiască şi diguri.

"Ţara asta se împrumută cu nouă miliarde de euro... Cereţi pensii mari, salarii mari... Când se întâmplă inundaţii, vă plângeţi că nu vă facem digul. Cu ce?", le-a spus Băsescu localnicilor.
De aproximativ o săptămână, mare parte din Moldova este acoperită de ape. Vieţi şi destine distruse, sărăcie şi deznădejde, aşa se poate rezuma, în doar câteva cuvinte, viaţa locuitorilor din zonel…

Blestem de zavoare deschise de ape

Alaltaieri seara tarziu vicepresedintele CJ Giurgiu, Dumitru Gavrila, m-a sunat si m-a intrebat daca ma uit la televizor. I-am raspuns ca trebuie sa facem ceva. Mi-a raspuns ca s-a gandit la ceva. Dimineata amandoi eram in biroul domnului primar Lucian Iliescu, propunand sa incepem o colecta din donatii pentru oamenii fara locuinte, fara cer si pamant, doar cu ape si mal din Moldova. A fost nu doar de acord, ci a pus la treaba serviciul de specialitate, alaturi de cei ai CJ Giurgiu. Peste zi, fara chemari, fara publicitate, zeci de giurgiuveni s-au prezentat deja la punctele de colectare cu ce cred ei ca este de folos unor oameni in nevoie. Drama in forma continuata a mii de romani nu este normala, nu este fireasca...





Si daca in ierni zapada nu are nicio miza, Pasunile strivind pestii din fund de rau, O tara nu-i in ape, in cer si nici in grija, Ci-n singura putere, deasupra mult de rau.
Lacrima ti-o vad pe fata, ochiul catre Dumnezeu, Tu, prieten bun, desigur, esti la fel cum sunt si eu, …

Stante

Imagine
Ce vinovat mă simt de lacrimile bătrânilor,


Fie ele chiar şi de bucurie

***

Zâmbeşte ideea de tip critic la mine,

Cu aceleaşi buze cu care mă înjură.

***

Nenăscuţilor mei prieteni le închin o zbatere de inimă

pentru bucuria viitoarei întâlniri.

***

Mi-a amorţit mintea de când ţin mîna încordată de scris.

***

Ceasul cu pendulă cântă iar din strună

Adumbrind pământul, cum bate şi vântul.

***

O bucată din oglinda sufletului

Aruncată ca sarea-n ochi,

Gata să ia vederea cui nu trebuie.

Mierla cânta în dulapul închis?

Imagine
Care este, bre distincţia dintre omul natural şi cel social?
 „ Simt că se luminează de zi în mine însumi.”
Un dulap gol în care stă o mierlă cântând în tril aparent catastrofic despre patimile lui Iisus.
Are grijă să nu sară niciuna. Cei care nu înţeleg le pot asculta în reluare la emisiunea de ştiri de pe orice canal radio-tv sau scris printre rândurile unora puţini, care încă mai sunt de capul lor. De capul lor să rămână!
Nu mai citez pe nimeni. Scriu o poveste pentru fiul meu, Andrei şi pentru ceilalţi copii.

13 aprilie 1961 – centenarul declaraţiei de război a statelor din sud în războiul de secesiune.
13 aprilie 1962 – mobilele sclipesc în amurg.
13 aprilie 1963 – aproape este post.
13 aprilie 1964 – „Schubert este fratele mai mic al lui Mozart’’
13 aprilie 1965 – Primăvara a inundat lumea. Explozia nu poate fi controlată.

13 aprilie 1966 – Those also serve who only stand and wait/ „Şi cei care stau şi aşteaptă ne pot fi de folos”…….

13 aprilie 1966 - Agonii celebre şi pregătiri de…