luni, august 30, 2010

Greseli de marketing


Mi se scurge coloana vertebrala
Spre degetul mare de la piciorul drept,
As dori in aceste momente sa raman intelept,
Sa nu simt cum pe picior  mi se sapa transee,
Fiindca prin el curg mere-femeie!
Stai putin, asta-i Tomozei,
Dupa el nu ai dreptul la mere femei,
Doar la elixir si ambrozie si nectar,
Poate doar la struguri si capsuni macar,
Dar astea nu sunt fructe rupte din Rai
Ci din piata de fructe sau din galantar,
Poate in momente minunate din Murfatlar,
Insa e sigur ca durerea nu vine de la mere,
Nici de la cidru, ca aici nu e la moda,
Ci din femeia frumoasa si sobra,
Care te-a indemnat sa nu fugi din Rai,
Desi tu aveai vreme sa mai stai,
Apoi a venit cu o floarea-soarelui
Cu capul intors de la soare,
Ca sa te intrebe asa din picioare:
Unde cad razele cercului
In cerc sau in afara lui?
Cand tu te pregateai sa spui,
Te intalneai cu Mircea Micu,
Cel ce iti spunea ca banii nu se fac asa,
Abandonandu-te pe langa Vulpescu
Ca in fiecare prost sa presimti un sef,
De te apucai sa dai foc din carti la alambicu
Acela care niciodata nu te contra,
Picurand incet, mai spre bref,
Curgere de dragoste de viata
De seara pana-n dimineata,
Cand sultana iti spunea sa pleci,
Ca sa nu iti ramana oasele reci...
Si coloana ti se scurgea asa
Spre degetul de la picior, nemaivorbind cuiva!

joi, august 26, 2010

Lustru

păcătos ca o piatră dintr-o praştie duşmană


ca mâna celui ce ridică piatra fără cugetare

păcătos ca averea unui om nenorocit de zile

ca sângele rămas pe lama cuţitului lui Brutus

păcătos ca observarea nimicului

ca şi cochetarea cu neînţelesele fizionomii,
mă simt atunci când nu-i spun că o iubesc!

Vine timpul de a merge la scoala


biroul copilului

miercuri, august 25, 2010

BALADĂ LA FEL

O stare potolită tot deolaltă
Mai lăcrăma între plăceri de piele
Pristavi cuminţi şi derbedei se poartă
Asemeni toţi în clipele perene.


Pentru bunul motiv că toţi au mâncărime
De chiolhan, de plăceri, şi de sexul opus,
Se-nvaţă în viaţă purtări fără rime
Şi aspra dorinţă de-a sta nesupus.


Din harpe sădite sau de prin ţambale
Stări intime vieţii dau gust de absint,
Cromatic respiră poveşti triumfale,
Artiştii iubirii ce-n veci nu dezmint.


Un tropot de vise lovind caldarâmul,
O stare de ger înfloreşte în ochi,
Cu toţi deolaltă se saltă plămânul
Să urle cuvinte. Ptiu!, doar de deochi.

marți, august 24, 2010

ILUMINARE


lui Adolfo

Am fost Mercuţio cel zurbagiu,

Ironic, şotângar şi pus pe glume,

Un traficant de înţeles zglobiu,

Al morţii care se vorbeşte-n rime.


Am fost un bun prieten, voluptos,

Înfumurat de stele ce se cată,

Dar am ştiut să mor fără prisos,

Din vina clanurilor ce se-arată.


Spunând prostii, adeverind morminte,

Ce lumi stupide mi le-am hărăzit,

Eu îl provoc acum pe cel ce minte,

Căci tot al meu destin îmi e urzit.


Un spectator interactiv al lumii,

Un clovn dement ce plânge doar pe bune,

Un traficant de vise-n poarta lunii,

Ce n-a ştiut din stele să răsune.


Am fost Mercuţio rănit mortal,

Simbol modest al unei vieţi normale,

Orgoliile voastre într-un plan bizar

Doar vor ucide, nu vor da vreo cale.

ICOANA


N-am nas, n-am miros de grele petale,

Nu ştiu filosofii abisale,

Abisiniane, călduri de coşmar,

Toate trec nebăgate în seamă.

Nu vând morminte sfinte,

Nu vând măcar o floare.

Mai tăinuite-s, încă,

Fantome de zăpoare

Ce mor şi zac în stei,

Iubind ca untdelemnul

Şi candela cea caldă,

Nepăsător eternul

Îl arde ca din iarbă

Curgând încet. Să ardă.

vineri, august 20, 2010

ATLETISM


Timpul nu-mi impută nimic personal,

Se plimbă regeşte, mă macină grav,

În urmă clepsidra mă şterge de praf,

Îngrijind tabloul cel suprareal.


Pe spinarea mea clipe fac scandal,

Grăbind neglijent viaţa în exil,

Creaturi celeste ma transformă în. zbir,

Prefăcând cuvântul într-un mod banal.


Târfele de lux îţi toacă extazul,

Pe strada Montagne din nou fac apel,

Omul din cătuşe să-şi smulgă obrazul

Să scăpăm râzând de alde Brummel!


Avalanşa de vorbe să tacă-mbătată

La Taverne Royale în halbe cu punch,

Lumea cea sordidă îşi dezvăluie toată

Florile rele ascunse sub blugi.


Şi-n teancul de texte, mestecând cultură,

Anexăm probleme la înmormântări,

Teancuri de morminte, sfidare, tortură,

Triumf fulgurant, naive urmări.

joi, august 19, 2010

Iubind ca semizeii

Mă grozăvisem ca sită care scapă,
Cand atingeam femei cu stele din dotare,
Muşcam din viaţa bună înnobilat de apă
Cand limpezeam femei cu stele-n înserare.


Mă alungam prin holde rupând buze de maci,
Atent la ciocârlia ce-mi tresărea sub mână,
La cerul de deasupra de ochii ei posaci,
Atent la ciocârlia ce îmi cânta de-o lună.


Mă repezeam în steiuri roind ca râul aspru
Şi mă clăteam în gură cu calcare de stea,
Iubind ca semizeii ne dominam sihastru,
Cand atingeam femeia egală doar cu ea.



Mă împărţeam în rânduri de scris încet cu moartea,
Destinul de o parte şi dragostea-n tabel,
Iubind, muşcam din viaţă bucăţile din partea,
Pe care n-o ştiusem, deşi era la fel.

miercuri, august 18, 2010

SALCÂMUL



















foto: isabellelorelai.files.wordpress.com

Zer mult a dat salcâmul astă vară

să ţină boii popii pe pământ

şi ramurile bat încet spre seară

să nu se-audă cântec după cânt.


De-atâta zer mâncat-au nopţi terestre

cu lună plină ţărmurită-n crâng

şi umbra stelelor cădea pe la ferestre

ca să răspundă fetelor ce plâng.


Poeţii şopteau uimiţi, chiar cu mânie,

că zer aşa nu a mai curs demult

şi ceaţa o vindeau pe-o duşcă mie

şi-o pipă cu tutun nedat la vânt.


Îndrăgostiţii chiar plângeau cu zeruri

în dimineţi de Kenny Rogers gri.

Făcea mişto de ei în multe feluri

salcâmul despre care vă vorbii.

Si daca in ierni zapada nu are nicio miza…

Motto:'' Sa tinem in noi un moment de reculegere si-n suflet sa ne ploua lacrimi amare pentru durerea semenilor nostri".


Si daca in ierni zapada nu are nicio miza,

Pasunile strivind si pestii de la rau,

O tara nu-i in ape, in cer si nici in grija,

Ci-n singura putere, deasupra mult de rau.



Obosit, gandind ca mine, cazand astazi din picioare,

Omorandu-ti astazi gandul, vrei sa strigi cu disperare,

Fiindca ai Lacrima pe fata, ochiul catre Dumnezeu,

Tu, prieten bun, desigur, simti la fel cum simt si eu,



Ei nu pot sa salte diguri la inecuri si-ntre spaime,

Ei ne ard acum copiii,aruncand cu ploi pe drame,

Cand tu iesi incet din glodul si pe malul revarsat,

Nu Speranta o vad in tine, tragedia n-am uitat!



Doamne, ei nu au dreptate! fie vrerile spurcate,

Caci nu si-au ajutat fratii, nici copiii cei firavi,

Doamne, trimite-le pace, ca sa aiba sanatate

Macar lor, batranii care inca vor sa fie bravi!



Bodoganind incet, plangand cu voce tare,

Cu ape tulburi, repezi , infipte pana-n soare,

O ceapa si o coaja chiar de mai au prin case,

Cutreiera prin balti, puhoi de suflet arse.



Ei inca vad in Tine al ranilor raspuns,

Dar cum sa inteleaga al sufletului plans,

Cand si-au pierdut copiii, rapusi de nepasare,

Urata, inumana? Pe rani ei au doar sare!



Si-atunci incet zavoare de ape se deschid,

Sa rupa nesimtirea si prea sinistrul zid,

Care ne inconjoara cu morti si cu nevoi,

Cand ai de sus uitara de grija pentru noi!



Si daca-n ierni zapada nu are nicio miza,

Ea are primavara, cand umfla si-un parau,

De-aceea voi va temeti de verile de criza,

Ce izbucnesc in toamne, strivind rau de pe rau!

luni, august 16, 2010

ROMANTISM





Mic îndreptar de feţe îngheţate,
adus lapon în framul meu cel mic,
dam limfelor de peste miazănoapte,
ca să-nfrunzească după cel triptic.

Şi-adulmecând cerneala cam mulatră,
că-n îndreptar se glazura un tort,
perfecţiunea lor demult uitată
vindea batiste după câte-un mort.

Topit atunci pe jumătate plastic
după o stea ce-mi stăpânea natura,
cu muşeţel şi tei supraelastic,
beam luna plină până-mi umplu gura.

vineri, august 13, 2010

PASTEL DE TOAMNĂ


Fugea în grabă valea către casă
În bustul gol stăteau găinile la soare
Ploi frământau fântânile în cale
Pe snopul de coceni noi ne făcusem masă.

Din coastele-i diforme mai foşgăia şi dealul
În brânci se aruncau capre neglijente
Pe-o foaie de nuc toamna-şi scria sumarul
Ploşniţe grase dansau jegos, otrepe.

Scrâşnea din dinţi câmpia
Orăcăia şi balta,
Melci mari creşteau în via
Bărbatului cu dalta.

Şi-n bubuitul serii
Pe-o coală neglijentă
Trecea domnia verii
În toamna iminentă.

Langa Teo Trandafir, Ionel Muscalu despre angajarea persoanelor pest...

Click aici: Ionel Muscalu despre angajarea persoanelor pest...

Impartial. Util. Interactiv, Senzational, Fantastic, Extraordinar, Cristian Preda, Ionel Muscalu, Elena Basescu si Gigi Becali in frunte.

11 iunie 2009

1 an, 2 luni si 3 zile
Alegeri.TV devine cel mai puternic site politic din Romania



Cu peste 70,000 de vizitatori unici in ultima luna si aproximativ 15,000 in ziua alegerilor Europarlamentare, Alegeri.TV s-a clasat in primele cinci cele mai importante cresteri ale traficului web din Romania, conform Trafic.ro, depasind site-uri importante, cum ar fi www.tvr.ro. Interesul vizitatorilor este justificat prin existenta unui segment de electorat care voteaza (sau decide sa nu voteze) strict pe baza ofertei politice, segment care este imun la traditionalii fluturasi costisitori care nu spun nimic, la bannerele publicitare care impanzesc strazile oraselor si fatadele cladirilor, sau la clasicele talk-show-uri TV a caror popularitate este in cadere libera.
Interesul manifestat in jurul proiectului valideaza un nou concept, modern si civilizat, de schimbare a modului clasic de campanie electorala. In mod traditional, unul dintre principalii factori de absenteism la vot este perceptia lipsei de interes a candidatilor asupra problemelor reale ale cetatenilor. Prin intermediul Alegeri.TV toti alegatorii au posibilitatea sa cunoasca viitorii candidati, sa adreseze intrebari directe si ulterior sa voteze in cunostinta de cauza.
Alegeri.TV ofera primele concluzii privind atat calitatea candidatilor la Europarlamentare, cat si perceptia electoratului asupra unor partide politice, in urma publicarii interviurilor Alegeri.TV.  Pe de alta parte, Cristian Preda, candidat din partea PD-L, a inregistrat peste 35,000 de vizualizari, totalizand peste 500 de ore de transmisie video (statistici oferite de www.VideoPublishing.com). O alta tendinta este interesul crescut spre candidatii noi, Ionel Muscalu de la PNL inregistrand de aproape 5 ori mai multe vizualizari a profilului decat Norica Nicolai, surprinzator daca ne gandim ca aceasta era pe primul loc pe lista partidului. Elena Basescu a inregistrat 12,000 de vizualizari ale profilului Alegeri.TV in aproximativ o luna, in timp ce profilul candidatului Gigi Becali la Alegeri.TV, in aproximativ 2 ani, a fost vizualizat de 18,600 de utilizatori ai site-ului.
Cele aproximativ 100,000 de vizualizari ale interviurilor filmate, productie proprie Alegeri.TV, demonstreaza ca exista o tendinta crescatoare a alegatorilor activi, care intra regulat pe diverse surse de informare, isi formeaza o opinie si voteaza in consecinta. Pe de alta parte, majoritatea respondentilor la intrebarile adresate prin intermediul Alegeri.TV, au fost alesi sa reprezinte Romania in Parlamentul European.
"Interviurile filmate de Alegeri.TV cu candidatii la Europarlamentare au avut in medie peste 3000 de vizualizari, dar au fost si interviuri cu peste 30,000 de vizualizari. Ne bucura ca unii candidati au folosit interviurile Alegeri.TV pe blogurile proprii, sau in propriile pagini de campanie electorala. Cu siguranta exista o nevoie de dialog politic cu electoratul, o asa-zisa negociere a votului intr-o maniera civilizata, care nu este satisfacuta de canalele traditionale de comunicare. Suntem hotarati sa acordam si in viitor tuturor politicienilor sansa se se prezinte prin intermediul Alegeri.TV, precum si electoratului, posibilitatea sa intre in dialog direct cu politicienii. Potential exista: in ultimii doi ani am inregistrat peste 600,000 de vizite si o crestere constanta. In ciuda scaderii gradului de participare la vot, Alegeri.TV si-a dublat numarul de vizitatori fata de Europarlamentarele din 2007" declara Alexandru Lapusan, CEO Zitec, compania sustinatoare a proiectului.
Alegeri.TV centralizeaza si prezinta impartial forumuri de discutii si dezbateri politice, prezentari video si bloguri, stiri din presa politica, comunicari ale oamenilor politici sau ale partidelor politice, analisti si comentatori din domeniul politic, dar si dialoguri si interviuri intre electorat si oamenii politici. In plus, utilizatorii site-ului pot urmari istoricul candidatilor si informatii statistice privind activitatea fostilor europarlamentari, care au candidat pe 7 iunie pentru un nou mandat. Raspunsurile pretendentilor la un fotoliu in Parlamentul European sunt postate, in format video sau text, in paginile dedicate fiecarui candidat in parte.

Despre Alegeri.TV
Lansat in 2007 sub deviza Impartial. Util. Interactiv, Alegeri.TV este in prezent cea mai puternica platforma de dialog politic nepartinica. Alegeri.TV centralizeaza si prezinta impartial profilele a peste 20,000 de politicieni, aproape 1000 de interviuri sau materiale video de campanie, devenind rapid cea mai bogata sursa de informare si dialog politic on-line. Oferind informatii despre istoricul fiecarui politician roman, traseul politic, activitatea si initiativele parlamentare sau europarlamentare, Alegeri.TV prezinta in timp real atat o radiografie a mediului politic romanesc pentru electorat, cat si un barometru de opinie publica pentru partidele politice. Alegeri.TV este o initiativa de responsabilitate sociala ZITEC.



Mai multe informatii;



Telefon: +40 (0)31 7100114

YM!: alegeri_tv

contact@alegeri.tv

www.alegeri.tv


P.S. :Presedintele ANOFM, Ionel Muscalu, vine vineri in Baia Mare



Presedintele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), Ionel Muscalu, se va afla vineri (28 martie 2008) in municipiul Baia Mare.
Muscalu va participa, alaturi de alti directori din cadrul ANOFM, printre care  Teodora Bistriteanu, Dan Mucenic si Luminita Sasan, la inaugurarea Centrului de formare profesionala a adultilor Maramures. Acesta este situat pe strada 8 Martie nr. 7B din Baia Mare, in incinta Grupului Scolar Tehnic.
La evenimentul care va incepe la ora 10 au mai fost invitati prefectul Bondi, primarul Anghel, alti primari maramureseni, dar si directori ai agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca din Cluj, Satu Mare, Salaj si Bistrita Nasaud, directori de institutii din subordinea Ministerului Muncii.Dar merge si la Oradea...
În baza protocolului de colaborare încheiat între Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã şi Agenţia Naţionalã pentru Egalitate de Şanse în luna martie care are ca şi obiectiv general realizarea de acţiuni pentru facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a forţei de muncã feminine aflate în situaţie de risc sau marginalizare, cele douã instituţii urmeazã sã desfãşoare o primã acţiune la nivel naţional, informează un comunicat de presă al agenţiei, remis AMOS News.

Aceastã acţiune va fi organizatã la nivel naţional în data de 27 martie 2008, în toate judeţele ţãrii, excepţie fãcând Judeţul Bihor, care va organiza evenimentul în data de 31 martie. La evenimentul organizat în judeţul Bihor vor participa Claudia Sorina Vlaş, preşedinte ANES, precum şi Ionel Muscalu, preşedinte ANOFM.
Acţiunea constã într-o vizitã comunã, la care vor participa şi reprezentanþi ai ANES în teritoriu. Vizita va avea loc în una din localitãţile rurale care se confruntã cu şomaj ridicat în rândul femeilor şi în care existã potenţial de muncã feminin care poate fi integrat pe piaţa muncii.
Evenimentul, la care sunt aşteptaţi sã participe, pe lângã reprezentanţii instituţiilor noastre şi, reprezentanţi ai autoritãţilor publice locale, precum şi ai unor organizaţii non guvernamentale de profil, are drept scop: informarea populaţiei cu privire la egalitatea de şanse pe piaţa muncii şi la promovarea ocupãrii în rândul femeilor supuse riscului marginalizãrii, prezentarea cursurilor la care pot participa, dar şi a celorlalte servicii de stimulare a ocupãrii de care acestea pot beneficia gratuit prin intermediul serviciului public de ocupare.
"Acţiunea se înscrie în ansamblul de mãsuri prin care dorim sã sensibilizãm comunitatea localã, în ansamblul sãu, în dorinţa noastrã de a creşte şansele de ocupare a femeilor pe piaţa muncii şi de a spori rolul acestora în societatea româneascã, de a realiza concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesionalã", a declarat preşedintele ANOFM Ionel Muscalu.
Potrivit declaraţiei Claudiei Sorina Vlaş, preşedintele ANES, "Acţiunile realizate în comun de cele douã instituþii reprezintã premisa pentru dezvoltarea unor politici publice eficiente şi coerente în domeniul ocupãrii şi al egalitãţii de şanse. Ne dorim sã oferim mai multã vizibilitate acestui domeniu şi sã prezentãm soluţii concrete pentru grupurile vulnerabile, care nu sunt integrate pe piaţa muncii. Este extrem de important ca, odatã intrate pe piaţa muncii, aceste femei sã îşi cunoascã drepturile şi sã ştie cã existã instituţii cu atribuţii în domeniul egalitãţii de şanse şi combaterii discriminãrii."

joi, august 12, 2010

Preluare de pe Tribulatiile Karlei, A propos de tiganii din Franta...

miercuri, 11 august 2010


A propos de tiganii din Franta...


E mare tevatura in Romania, din cate vad, in jurul suprimarii taberelor tiganesti din Franta. Insa nicio privire jurnalistica româneasca nu e justa si obiectiva. Daca o fi vreuna, n-am citit-o...
Francezii sunt provocati azi de catre conationalii nostri "sa ne arate ei cum se rezolva problema tiganilor, na! descurcati-va, spalati-va cu ei pe cap, ca ne-ati condamnat pentru discriminare!". Nimeni nu spune in presa ca ei i-au "educat" de fapt pe ai lor. "Demonstratia" e facuta deja, demult.
Tiganii s-au asezat in Franta venind din India in secolele XIII-XIV, la fel cum s-au asezat si in Romania. Unii dintre ei s-au sedentarizat prin catolicizare; traiesc in sud, in zona Sainte-Marie-de-la-Mer. Isi duc traiul in comunitate, pastrandu-si inca o parte din traditii. Cred ca cei de la Gipsy King, mandolinarii aia cu bamboleoooo-bambole-aaaaa de pe acolo se trag.
Insa unii n-au vrut sa renunte la nomadism, si pace. In evul mediu calatoreau din oras in oras, prezentand spectacole de jonglerii, muzica sau circ medieval si vanzand marfuri ieftine. Se numesc, din cauza asta, "forains" sau "gens du voyage".
Sunt vreo 400 000 in Franta la ora actuala. Nu se mai deplaseaza in carute ci in masini (germane de preferinta) si au bine-mersi nationalitate franceza de vreo cateva secole. Au toate caracteristicile tiganilor nostri (mai o ciordeala, mai o fraiereala, unii muncesc, altii taie frunza la câini) mai putin imbracamintea pirandesca, cu fustoaie, lanturi si palarii negre pentru barbati. Insa nu mai cersesc demult ca n-au de ce. Si sunt spalati si curati, ca oricare cetatean onorabil:)
Spre deosebire de ai nostri guvernanti, statul francez le-a impus niste reguli foarte stricte, cum e titlul de calatorie. E un act care atesta ca sunt nomazi, n-au alta locuinta decat caravana in care traiesc, sunt itineranti etc. N-au voie sa se deplaseze dintr-un punct in altul fara titlul de calatorie, altfel e bai cu politia.
In afara de titlul de calatorie si de cardul de identitate (de nationalitate franceza, bineinteles), orice nomad/gens-du-voyage trebuie sa posede un livret de la prefectura. E un soi de viza.
Cei care lucreaza ca sezonieri in agricultura, sau ca vanzatori de covoare, tzoale si alte farafastâcuri n-au nicio problema in a obtine livretul. Se cheama "livret spécial travailleur". Platesc impozit pe venit, insa fenteaza fiscul la maximum, ca doar nu sunt prosti sa declare tot ce-au castigat. Fiscul verifica ce poate: cu cat a fost platit pe tarlaua cutare, cat a castigat ca menajera Henriette. Insa cu cat a vandut Basile covoarele... eh... cam greu de stiut. Deci, fraiereala cat incape, ca altfel cum sa-si cumpere sufletul lui mertane si caravane de o suta de mii de euro...
Cei care nu muncesc nicaieri si n-au venituri au alt livret, un "carnet de circulation". Ca autovehiculele. Politia trebuie sa-l vizeze o data la trei luni, ca sa fie valabil. Altfel, puscaria e gata. 
Pensionarii si somerii nomazi trebuie sa se prezinte si ei o data pe an pentru viza, pe un livret retraité sau chômeur. Se presupune ca sunt deja controlati de catre casele de pensii sau somaj...
Bineinteles, nu se pot aseza cu caravanele oriunde, ci in arii special amenajate. O lege a fost data prin anii '70, prin care primariile cu peste 5000 de locuitori erau obligate sa construiasca perimetre speciale (cu bransare contorizata la reteaua de apa si electricitate), care sa primeasca tiganii eranti. In spatiile acestea amenajate, "aires pour les gens-du-voyage", tiganii francezi platesc ce consuma, au dreptul sa-si dea copiii la scoala din comuna, sa primeasca ajutoare sociale daca n-au bani, ca tot francezul obisnuit. In plus, nu platesc taxe de habitatie, nici impozitele pe locuinta, pentru ca o caravana nu e considerata o casa.

Deci, o groaza de avantaje.
Problema e ca nu toate primariile au amenajat spatiile respective, din cauze de buget. Drept pentru care, prin anii '80, tiganii francezi, ma rog, genshii-du-voyage, au inceput sa se aseze pe unde pot. Adica pe unde gaseau un racord la reteaua electrica si de canalizare...
Cine platea factura? Comuna, adica bietul contribuabil francez.
Cine platea pentru mizeria lasata pe terenul viran la plecare? Tot comuna.
Bineinteles, cui ii convine sa plateasca pentru altul? mai ales ca numarul furturilor din locuinte creste vertiginos, vorba aia: aceeasi etnie, aceleasi practici...
Ba cartelile erau si mai mari, francezii nu suporta inegalitatile: adica de ce "sedentarii" platesc impozite si taxe iar nomazii nu?
Asta era situatia tiganilor nomazi francezi la data intrarii României in Uniunea Europeana, 1 ianuarie 2007. E solutia pe care au gasit-o francezii, buna, rea, pentru tiganii proprii.
Pentru ei, nimic nu s-a schimbat. Statutul lor social e acelasi. Doar ca au aparut "verii" lor est- europeni, care s-au prins imediat cum functioneaza mecanismele... si s-au apucat sa le faca concurenta.
Nu le-a trebuit mult ca sa-si faca propriile tabere, sa fraiereasca tot ce misca, ba sa beneficieze si de scolarizare gratuita sau ajutoare sociale. Ba pe deasupra, tiganul român, cetatean european, nici macar nu e expulzabil, nici macar nu e obligat sa aiba livretele franceze sau titlul de calatorie... doar are pasaport UE! neloiala concurenta!:))
Practic, astazi e greu sa deosebesti de departe o tabara de tigani români de una locala, daca nu-i vezi si auzi vorbind. Numai ca tiganii nostri nu vand covoare si nici nu fac menaj sau munca sezoniera; stiu ei sa faca altfel profit...
Decat sa plateasca scolarizare si asistenta pentru tiganii români (bani, nu gluma!) costa mai ieftin sa-i trimiti inapoi in România cu 300 de euro de caciula. Asta e "misterul" expulzarilor de pâna acum, nu ca ar fi francezii generosi cu etnia. Ori fraieri. Pur si simplu se strecoara in jurul legilor cum pot, ca sa reduca la maxim cheltuielile...
Inutil sa mai spun ca tensiunile intre populatie si taberele nomade au crescut vertiginos; ca din ce in ce mai multe voci cer restrângerea dreptului de libera circulatie a etniei...
P. S. Am uitat sa precizez un fapt: ca sa-i deosebeasca, francezii ii numesc diferit, in functie de origine. Originea e foarte importanta in Franta, oricat ar parea de paradoxal. Dintotdeauna.
Pe scurt, tiganii nomazi francezi, aia localii adica, sunt "gens-du-voyage". Cei veniti din tarile germanofone ale vechiului Imperiu austro-ungar sunt "les manouches". Cei de origine hispanica, mai ales andaluza, sunt "les gitans". Ca Esmeralda lui Victor Hugo... "Les gitans" au, bineinteles, un trecut cu iz arab (egiptean sau magrebin), tinand cont de ocupatia araba in Spania.
Cei proveniti din Romania, Bulgaria si Balcani sunt "les Roms". Degeaba sarim noi in sus, ca din cauza guvernului român se cheama "rromi". Termenul e vechi de cateva secole, era utilizat dinainte, e o prescurtare de la "romanichels"...
Adrian Nastase (daca el o fi fost) n-a facut rau ca a insistat ca "rrom" sa se scrie cu dublu r, contrar a ceea ce se crede in Romania.
In fine, "les tziganes" sunt numiti cei proveniti din spatiul bizantin, mai ales din Grecia. Deci, "les romanichels" tin de Roma, de defunctul Imperiu Roman de Apus, iar "les tziganes" de sfera fostului Constantinopol. Azi, cei doi termeni si-au cam contopit sensurile, exprima cam tot aia...
Rona Hartner spune cu mândrie ca ea o "tzigane", sau "cingari" in limba ei...
Bineinteles, populatia franceza, mai ales cea neistruita, face amalgamuri la greu in varza de mai sus. Insa confuzia "Rrom-Român" e mult mai rara decat era acum 10 de ani, e un fapt cert.
Ce e nou e ca incep sa-i confunde pe ai lor, pe "gens du voyage" cu ai nostri, "les Roms". In incidentele de la Saint-Aignan erau tigani de-ai lor (francezi, gens-du-voyage), cei care au dat foc primariei si jandarmeriei... Nu face nimic, Sarkozy, aflat deja in campanie electorala pentru 2012, a promis desfiintarea tuturor ariilor ilegale. Adica ale spatiilor folosite abuziv, de toata etnia tiganeasca, indiferent ca e locala sau straina. Contribuabilul francez, fericit ca nu mai plateste pentru altii, ii va acorda sau nu, votul sau. Vom vedea...


Publicat de Karla

RATACITORI intre mit si Ecuator

Buza mea spartă de intervalul dintre degete şi zidire

Nu ridică pretenţii,

Tremură în tăcere şi aşteaptă ruginirea cuielor în

carnea crucii.

Ochiul meu vânăt în coada păunilor

Nu priveşte cerul răsfrânt în mare,

Aleargă de colo-colo la marginea amintirii,

Apoi, când prinde ideea, o înfruntă cu roşul

Rubinelor prinse în ureche.

Nici dimineaţa asta nu a vrut ca cerul să-mi fie lin,

S-a izbit şi ea de porţile visului

Până 1-a destrămat în mii de şchiopi

Rătăcitori între mit şi Ecuator.

Ştiu că mi-e dor de ea,

Dar n-am timp să i-o spun

Pentru că între timp

Mi se face dor de altceva sau altcineva.

Şi secunda nu mai aşteaptă.

miercuri, august 11, 2010

Dezrasucirea rasucirii dezradacinate cu acid dezoxiribonucleic(din vacanta II)

Panachida scrijelita la pandalie palpita,
Pana pune pe pancarta pancreas cules din arta
Palmares de palisandru are doar barbatul tandru
Penelopa este tare fiindca a avut rabdare.

Saltarul de la salvari susura prin anticari
Smreduirea suvenir de tricornii cu nadir
Literatii lipotimi -(liniuta) liru-lir
Exibitii exinscrise dezintegrari interzise.

Resemnat dezgrop des lana
De aur ingrosand iar gluma
Iar dezoxidat de simt
Dezinteresat va... mint.

SUBSTITUIRE DE BALADĂ DE PRIMĂVARĂ

Femei galbene, femei roşii,


Aduse de un vânt idiot pe deasupra,

Râd târşâindu-şi galoşii

Pe obrazul învelit cu surâs supra.


Matadori fără tauri,

Lovind bigudiuri cu sete,

Câştigă coroane de lauri,

La fete cochete.


Milenii de sete se varsă în apă

Pentru un minut fără ceva stres,

Încăpăţânate- secundele crapă,

Prefăcând păcatul într-un interes.


Prima busculadă e tehnicoloră,

Abandon de frunze, flori doar pe ales,

Lacrima se sparge rănind ceva floră,

Viaţa se consumă fără inteles.


Proaspătă, zvântată, de palidul soare,

Udându-şi obrazul cu sloiuri de frig,

Primăvara-şi ţine fiorul ca atare,

Perpetuua glumă să nu pot să-i strig.


Bun prilej de farse, dar cu consecinţe,

Primăvara asta va strivi balauri,

Colţii ei de muguri, răcnet de fiinţe,

Valorează sigur greutatea în aur.


Hoinărind prin lume, încăpăţînată,

Dă şanse egale celor ce-o doresc,

În maiou de acasă stă destrăbălată,

Fără să îi pese de cei ce-o bârfesc.


Femeile verzi născocite-n pripă,

Într-o confruntare de basm răsuflat

Îşi examinează viaţa ghemuită,

Apoi explodează în trai uşurat.


Enervanta aripă de îngeri lehuză,

Care în istorii s-a tot impregnat,

Bate şi prin rima vântului mofluză,

Ca să închidă în urmă versul meu ratat.


Însă traiectoria ritmului tălâmb,

Creşte buruiana neplivită-n câmp,

Foşnind îndărătnic către prăbuşire,

Excelent postludiu pentru o sclipire.

luni, august 09, 2010

zahar ars

Intr-o seara am intalnit un batran,
nu era nici intelept, nici nins de vreme,
era ciudat de tanar si injura,
nu era beat si nici functii nu avea.
Batranul nu muncea si nu-i iubea pe muncitori,
ar fi putut spune ca e nebunul satului,
dar nu era dintr-un sat,
cred ca nici nebun nu era.
Mi-a spus ca lumea s-a dus dracului!
L-am intrebat de cand?
Mi-a spus ca toti suntem niste tampiti,
L-am intrebat ce numar poarta?
Mi-a spus ca procrearea este un risc asumat,
L-am intrebat cine ii sunt parintii?
Mi-a spus ca viitorul este un vesnic inceput,
L-am intrebat in ce an suntem?
Mi-a spus apoi ca el este  nepotul meu,
L-am intrebat cum ma cheama?
Mi-a spus sa nu sting lumina cand ma uit in oglinda,
Fiindca tulburarile vederii nasc ingeri falsi
Si a plecat incet strangand din aripi...
Mi-a spus: vezi cum miros a caramel!

Stante stinghere

I


Să încep cu un element de context:
Sunt şi iubesc
O fată de care mă îndrăgostesc în fiecare seară.
Să mijlocim cu un corp de tranziţie,
Că abia am chef să scriu
Cuvânt albastru, liliachiu.
Să închei cu un final amânat:

Pe altădat’.

II

Două fără un sfert-omniprezent
 îmi latră în noapte
Cu taxiuri albastre,
Aproape…
 6500 pentru… până-n x loc.
Hai noroc!
Du-mă până la bloc!
Show de miriapode
Pe scări incomode.
De soare răsare
O femeie tresare.

O haită de lupi îi urlă prin sânge
Şi la antipozi de idee ea plânge.
Singură luna zbârnâie ca telefonul:
Aha, a rămas singur Ionul
Cu capul pe tavă de Salomee.
Liftul aduce altă dansatoare femeie,
Sirena mişcă lumina pe boltă
De-ajuns să secere singură o holdă,
Iar eu şi tu
privim toată săptămâna
Luna.



III

Eu vreau puterea de a fi singur în caracter,
De a ajuta lupul şi femeia adulteră.
Nu mi-e dor de drum şi nici de stat.

Acetilena din bidon sperie vântul
Care sparge liniştea,
S-o las baltă!

Nu mi se pare nimic mai nostim
Decât mirosul ăsta de secunde pârlite
O dată cu naşterea laptelui în chestiune.

Da, noaptea era gravidă de Dumnezeu
Şi a născut sfinţi lacto-vegetarieni
In sens socratic.

Mie nu mi-e de sensul fanteziei,
Ci de dificultăţile reprimării subiectivităţii.

Aşa că frâng pâinea cu mâna stângă,
Încercând să smulg aripi de înger cu dreapta.
Ca să mestec pâinea în dinţii mei de lapte
Trebuie să mă gâdil cu pene de înger. Hâc!

Vă ordon creaţi stări în chestiune!

vineri, august 06, 2010

ANOTIMPURI




Gata! Paharele cu anotimpuri le-am băut.

La marginea şoselei abandonate

zac două balastiere în care am

mestecat steguleţele toamnei.

Acuma vinul ăsta nici nu ştiu

de care este.

Poate că la vară vom coresponda

de la mare cu toată lumea.

La noi sunt valuri şi stelele răsar,

mierla fluieră-n cerul gurii

lângă don Francisco d’Assisi.

Atâţia sturzi la marginea privirii,

ca să poată lumina ochilor să

zboare mai departe,

dincolo de orizontul ucis

de orbul găinilor.

Poate că vom primi poeme

despre oglinda şlefuită între plopi,

ca să dea cu soţ,

poate că pe sistolă şi diastolă

vom pune masa de prânz

din care să mâncăm

luna caşcaval de aseară.

Secunda urla în gura mare

la uşa cocioabei mele:

noaptea e grea cu un mahalagiu!

joi, august 05, 2010

DEPANARE


Cum am dejucat farsa depanării acestor versuri,
Cum am întors de-a-ndoaselea critic după critic,
Cum am fost, am văzut, am vrut şi-am făcut,
Cum am dorit fără să înnasc inseparabile idei,
Cum am magazine de arme din condeie fără cerneală,
Cum?
Am dormit liniştit pe o pânză de păianjen.
La cap aveam călimara mea din stei de bazalt,
La cap aveam cerneala stoarsă dintr-o sepie,
La cap aveam pana albă cu peniţa din oul de aur,
La cap fantezia modela cuvintele persiana cu stor,
La cap, fără voce, muza mea neomologată,
La cap, mă provoca să joc farsa depanării.

miercuri, august 04, 2010

RONDEL DE IARBĂ


Trupe de iarbă ridică destin de societate,

Gata să lupte, să certe, să crească,

Aducând cenuşărese şi troli mai aproape

Ca viaţa lor să se citească.


Era şi o iarbă de ceai, ce creştea pe-nfundate,

Nefăcând gălăgie, necerşind nici o stea,

Distanţe îmbrâncite între bozii răzbate,

Când coasa bătrână tulpina le vrea.


Uşor ca suspinul se-ngălbenesc toate

Şi iarba cea proastă se face bun fân,

Iarba de ceai se topea peste poate,

Degeaba-ncălzită de soare la sân,

Iar bozii răzbat ridicate - destin de societate.

marți, august 03, 2010

RONDEL CU COASTĂ



















E ora trei din noapte peste ghilotina
Ce-mi retează capul plin doar de idei,
Ce amintesc în parte tainică de tine,
Ce suflase Domnul peste coasta ei.

Eva deşteaptă ce-şi punea botina,
Pe Adam ce-n vise se credea trăznit,
Şarpele îmbătase pregătindu-i cina,
Cu mărul ce dinţii i-au păcătuit.

Cresc poveşti de taină - hieroglifă tihna,
Între ore mici, când doar eu domnesc,
Limpezind ideea, nărăvindu-mi vina,
Galopând cristale, scrisu-mi ogoiesc,
Că-mi retează-n noapte capul ghilotina.

GRĂDINA RUINATĂ A CARPAŢILOR

rezoluţie a BPN TNL, Băile Herculane, 1 august 2010


În urma sedinței lunare desfășurate la Băile Herculane, Tineretul Național Liberal a observat încă o dată faptul că guvernarea lui Traian Băsescu şi a Elenei Udrea este o sumă de vorbe nefondate, ce nu se regăsesc în reformele pe care statul român le necesită. Situaţia dezastruoasă a staţiunii Băile Herculane şi a staţiunilor turistice din România în general, ne fac să înţelegem necesitatea reorganizării şi structurării obiectivelor turistice care apoi pot ele însele deveni un brand, o imagine a României.
Avem brand, dar acesta este gol de conţinutul ce trebuie să îl promoveze. Un logo furat se doreşte a fi imaginea turistică a României. Tineretul Naţional Liberal îşi arată îngrijorarea cu privire la modul în care acest guvern falimentar înţelege a aborda reînvigorarea turismului din ţara noastră. Turiştii vor veni în România pentru serviciile bune ce le putem oferi şi nu pentru ruinele unui bătrân nume ce astăzi stă să se prăbuşească.
PD-L demonstrează în fiecare zi ca partid de guvernământ, că nu este în stare să reprezinte interesele românilor, ci doar a camarilei de partid. În încercarea sa de a defini o bună guvernare, cabinetul Băsescu – Boc – Udrea, a reuşit să distrugă şi ultimele speranţe ale românilor în statul democratic de drept.
După ce au reuşit să le scadă salariile medicilor şi profesorilor, după ce au reuşit să crească TVA-ul, se pare că următorul pas este batjocorirea culturii şi patrimoniului românesc.

Săptămâna aceasta, la Shanghai, Ministerul Turismului nu a binevoit să arboreze steagul roşu – galben şi albastru al României, ci un simbol furat de la o firma de salubrizare din Europa. Nu avem pretenţia de la Elena Udrea să îi invite pe străini pe urmele lui Brâncuşi, Eliade sau Enescu, dar am avea totuşi pretenţia de a nu mai lega numele României de tertipuri ieftine şi mercantile, menite a umple buzunarele clientelei pdl-iste.
Tineretul Naţional Liberal îşi exprimă îngrijorarea profundă faţă de această politică de deningrare a spiritului naţional. Având pe umeri istoria înaintaşilor liberali care au făcut din România un centru cultural al Europei, ne permitem pe această cale să îi invităm pe actualii guvernanţi să înţelegă că arta guvernării nu echivalează cu arta furtului, a spăgii sau a ilegalităţilor.



Guvernarea PDL se prezintă astăzi precum viitura ce a inundat şi sărăcit România. Guvernarea PDL reuşeşte să dărâme tot ceea ce românii şi-au construit în viaţa lor, privându-i de proiectele lor, de o viaţă decentă şi de un trai european, dar aducând România în noroiul lumii a treia.

luni, august 02, 2010

OSPĂŢ DIN MINE


Inima mea, triunghi lustruit de secrete,
Mă îndeamnă să las ferestrele deschise erete,
Iar pasul meu larg, ce n-are loc pe strâmtul trotuar,
Rupe pantoful în bucăţi de zdrenţe şi-ntinde luceafăr
lângă estuar.
Din inimă-mi saltă sălbatice poveşti,
Cu alfa şi omega - sigilii boiereşti.
Iar umbletul mă poartă spre poarta abruptă
A portului din Dunărea guralivă şi suptă
De mare mai la vale de insule cu chenare
De pomi teutoni şi plopi plini de viţă şi sare,
Oglinda de groază a pâclei sigiliu
Mi-aduce aminte vers de Vergiliu,
Iar cadou de-a berbeleacul tipsia cu iele,
Ce-n culori dezbrăcate dansează-n poiene.
Interstiţiile de zor prinse-n oase
Îmi aminteau de rodii zemoase
Din limba de chihlimbar ce mă mărturieşte,
Eu, nesocotit, rup din inima mea haiduceşte,
Doar vouă să vă las munca mea,
Cerând în schimb doar timp să pot lucra.

era o lună plină

Se făcea că era o lună plină,


Aia bătrână începea să ne ţină

O slujbă psaltită şi-o poveste de demult

Cu iele şi zodii şi pământ de pământ.



Ăla batran inţepa încet cu sula.

Trăgea aţa aşa de la subţire la gros,

Făcea hamul puternic pentru Sava nebuna

Să nu mai fugă şi s-o rupă la os.



El tăcea, nu s-asculte, ci să dea răspuns,

De nu s-o potrivi povestea –ndeajuns,

Ca să aibă el ultimul cuvant,

Orice ar fi fost, dar pământ de pământ



Apoi şi ea lua aţa aia tare din cui,

Nu ca să coasă, ci ca s-o dea lui,

Ca să aibă el aşa încă odată cuvânt,

Când tăia-n patru mămăliga rostind legământ.



Luna plină creştea către cer,

Noi mestecam încet şi tăcut şi stingher,

Apoi unul râdea aşa pe-nfundate,

Ăla bătrân îl ardea peste spate.


Toţi ne gândeam nu la ce o să fie ,

Ci la ce fusese, la câtă urgie

Rupsese carne din trupurile noastre.

Pământ din cuvânt şi cuvântul din astre.

duminică, august 01, 2010

Acum 2 ani!


Muncitorii necalificati sunt printre cei mai cautati pe piata fortei de munca

Romani prefera sa se duca la muncile sezoniere din agricultura in Spania sau sa lucreaze ca muncitori necalificati in Germania sau Italia, unde sunt platiti mai bine.
Romani prefera sa se duca la muncile sezoniere din agricultura in Spania sau sa lucreaze ca muncitori necalificati in Germania sau Italia, unde sunt platiti mai bine.

Dupa intrarea Romaniei in UE, cel mai important deficit de forta de munca in Romania se inregistreaza in constructii, industria textila si in randul muncitorilor necalificati.

Meseriile in care exista un important deficit de forta de munca sunt lacatus mecanic, confectioner in industria textila si a confectiilor, vanzator, asistent medical. Mai mult decat atat, muncitorii necalificati din constructii, intretinerea drumurilor, demolari de zidarie sunt din ce in ce mai greu de gasit, conform datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), relateaza Newsin.

In Romania, situatia se explica prin faptul ca romanii prefera sa se duca la muncile sezoniere din agricultura in strainatate sau lucreaza ca muncitori necalificati in Germania sau Italia, unde sunt platiti mai bine. Presedintele ANOFM, Ionel Muscalu a explicat ca pentru angajatorii straini este mai important ca persoanele respective sa mai fi lucrat in domeniile in care vor sa se angajeze si sa aiba experienta decat sa aiba o diploma de calificare.

Cu aceeasi problema se confrunta si Europa, iar domeniile neacoperite sunt cam aceleasi in fiecare tara. "Din nefericire, (...) deficitul de forta de munca este un fenomen intalnit nu numai in Romania, ci si in statele europene. Cei din Spania incearca, prin selectiile de perosnal de la noi, sa-si gaseasca oameni calificati, sudori, tinichigii sau alte specializari in constructii", a spus Muscalu.

Potrivit reprezentantilor ANOFM, este greu de estimat care este deficitul de forta de munca, deoarece angajatorii nu declara agentiilor judetene slujbele pentru care nu gasesc muncitori, asa cum sunt de fapt obligati prin lege.

Locurile de munca vacante pe care angajatorii nu le pot ocupa pentru o perioada indelungata si pe care le inregistreaza periodic la ANOFM, arata ca deficitul cel mai mare este in judetele Ilfov, Salaj, Timis, Arad, Bihor si Braila. Muscalu a precizat ca lipsa fortei de munca in judetele de pe granita de vest se explica prin migrarea muncitorilor in tarile din UE.

Seară de vară

Patru păsări de aur în colțuri, Coperți de saftian, Cartea tulburătoare a însuflețirii, Nimic mai mult, nimic mai puți...