Postări

Se afișează postări din octombrie, 2010

Giurgiuvenii pot fi mandrii. Mirunica este bine.

Micuţa Miruna a primit şansa la o viaţă normală. Intervenţia chirurgicală a devenit posibilă după ce s-au strâns din donaţii 80.000 de euro. Miruna Prodan se simte bine după operaţia suferită miercuri în Germania. Intervenţia chirurgicală realizată la Clinica INI Hannover a durat mai bine de opt ore dar s-a finalizat cu succes. Tumora intracraniană de patru centrimetri a fost extirpată. Miruna poate să vorbească şi să-şi mişte mâna şi piciorul de pe partea stângă. De astăzi, începe recuperarea prin fizioterapie. “Mai avem un pas, rezultatul de la biopsie care va veni vinerea viitoare. Miruna este bine iar acesta este rezultatul dăruirii tuturor şi vă suntem recunoscători”, spune âLeontina Prodan, mama fetiţei.

Vivaldi Four Seasons Autumn Sand Animation Ferenc Cakó

Furtuna tăcută, avidă de viaţă

Imagine
Ochii ei erau albastrii, dar nu culoarea conteaza,
Albastru era si tapetul, albastra era si mocheta,
albastre erau lucrurile mici din jurul ei,
Doar saracia ei devenea roz, la intrarea direcţiunii...
Dar multele obiecte mici, adunate de peste tot,
păstrau albastrul ochilor ei fara identitate,
Pentru ca nu vazuse decat cerul, dar niciodata marea,
pentru ca nu vazuse nici un film, dar vazuse papuşile albastre.
Ei i se spunea tu, in cel mai neutru mod cu putinţă,
până când toţi o vedeau ca pe o fiinţă albastră,
albastră ca adăpostul ei, nu ca florile de cicoare,
albastră ca gardul şi ca promisiunea albastră
că de se va purta bine, va merge intr-o casă verde,
ba chiar va fi consultată cu privire la nuanţa de verde.
Uneori albastrul i se părea trist, dar nu plângea,
Fiindcă nu ştia ce nuanţă de albastru este ea.
Şi nu ştia de la ce venea albastrul ei mântuit
De o pensulă dumnezeiască,
Pictată apoi pe o biserică bucovineană.
Ochii ei se aprindeau  într-o culoare solară prin rouă
Irosindu-…

insulă cu mandarini şi găuri de şoareci

Într-adevăr totul e în ordine ? Sunt bolnav. Tigrişorul râde şi el printre tone de nuci. Mi se împleticeşte mintea-n loc de atâta recunoştinţă câtă am de dat vieţii ! Gloriosul popor român, venit din era avântată a anulor cârmaciului, cântă noile realizări din flautele utemiste lăsate de-n bătrâni pe menuet de Mozart Amadeus Wolfgang şi se pregăteşte inspirat să-şi lanseze noul single cu planificarea regională pe şapte ani în ritm de Bethoven în odă. Domnul Toth, de origine egipteană, dar bazat cetăţean român în zona Regie-Grozăveşti, cam pe unde avea maiorul Mişa Anastasievic teren în urmă cu un veac jumate, primeşte şi el cu bucurie senzaţionalul care zbârnâie în aer. De jur - împrejur, călare peste două milenii, al doilea şi al treilea, cetăţenii de vârstă medie şi patriarhii refuză să înţeleagă ce va fi să fie şi se îngrămădesc cu deosebită discreţie în statisticile care încă îi menţionează şi care prevăd scăderi consistente în numărul nostru. Din nămolul lui peren bătrânul Ghiţă nu s…

PATINA MEA

Imagine
„Logica, esteticul, canonul, ”

Trei concepte simple pe care Ionul

Ar trebui să îşi ridice soclul

Pe negândite, cum vine deochiul.




Un fum estetic şi o frică dură,

Un sfânt canon, o cumpănă matură

De logică sfios mă tot apropii,

Ursit să scriu cu mâinile şi ochii.


Sar zaruri reci, iar cei ce le azvârl,

Demonii sunt, ori sfinţii ce-i îngân.

În loc neştiut joacă sufletul meu,

Pe care-n poeme-l răscumpăr mereu.



Cu happy-end încerc să şi sfârşesc

Basmul patinei, tot mai nelumesc.

Şi-n noaptea asta, plina doar de lună

În inima cărţii pun logica brună.

In octombrie anul trecut Claude Straus Levy trecea intr-o lume noua, pe care ne-o va descrie si noua cand vom ajunge acolo... din punct de vedere antropologic! Un articol publicat anul trecut de catre Damien Bouhours (www.lepetitjournal.com)

Imagine
L’anthropologue français, Claude Lévi-Strauss, l’un des scientifiques les plus éminents du XXème siècle et père du structuralisme, est mort à 100 ans vendredi et a été inhumé dans l'intimité. Son existence était tournée vers la compréhension des cultures et la reconnaissance des diversités. Portrait




Né à Bruxelles, de parents juifs français, Claude Lévi-Strauss (photo AFP) célèbrait le 28 novembre dernier son centième anniversaire.
Après des études en droit et une agrégation de philosophie, il se tourne vers l’ethnologie. En 1935, il part pour le Brésil pour devenir professeur de sociologie à l’Université de Sao Paulo. Il profite de son séjour dans ce pays pour aller étudier les tribus indiennes de l’Amazonie, dans des endroits encore épargnés de toute venue occidentale. De ses observations et de son amour aux peuples premiers, il sort un livre, en 1955, qui le rendra célèbre : Tristes Tropiques.
Il revient en France juste avant la guerre et inconscient du danger demande à Vichy un…

Cat as vrea!

Imagine
Cat as vrea sa pot sa-ti spun,
Inima de alt parfum,
Cat as vrea sa poti sa-mi dai
Inima in evantai,
Sa imi fac doar vant cu ea,
Sa nu 'nebunesc cumva,
Sa te chem si tu sa vii,
Inima cu gust de vii.




Limpede ca un izvor,
Sa las clipa mea de dor,
Sa mai navigam un pic
Cu sarutul spre buric,
Sa dormim ca pruncu'n poala,
Inima cu gust de ceara,
La sfarsit sa te privesc,
Inima cu ras ceresc.

Cat as vrea, dar nu stiu cum,
Cerul m-a lasat in drum,
Apa are gust de clor,
Inima de adevar,
Iara aerul curat,
Parca nu-i adevarat.
Si-atunci inima din mine
Tine drept, numai spre tine!

GRAŢIA A PATRA

Imagine
Aici, la noi, Dumnezeu ne lasă să ne facem de cap,
Ne lasă să ne îngropăm în manele şi-n bere,
Ne lasă să ne ascundem în peşterile prostului gust.
Aici, la noi, Dumnezeu ne dă lumină din spaime,
Ne depăşeşte uşor de parcă ne-ar deparazita,
Ne lasă să simţim mai curat pe de-a-ncetul.
Aici, la noi, Dumnezeu ne răsuceşte ca pe nişte frunze
Ne învârte în ţigara lui de tămâie şi smirnă,
Ne înghesuie lăturiş în rost, uitându-se în ochii noştri.
Câteodată, noi-frunze, noi-păsări, noi-petale,
Simţim în preajmă că Dumnezeu ne pune la masă
Şi-atunci ne dăm cu capul de praguri de sus.
Indiferent de rasa noastră, aici, la noi, spaimă nu e,
Dumnezeu ridicat din împietrirea privirilor noastre
Ne zâmbeşte scuturând frimiturile din barbă.
Doar presiunea străzii şi stresul din capul nostru
Ne împiedică să vorbim cu el.
Altfel
Graţia aceasta ne-ar fi cuprins şi pe noi.

Flori de peste an (2010)

Imagine

Basescu s-o spuna lui Mutu ca toti PDL-istii au gresit! E vorba de suta de lei a lui Ceasusescu?

Imagine
Ca sa-i mai dea o bula de Oxigen PDL-ului si sa uite oamenii cat de greu traiesc, deputatii PDL au gresit, gandindu-se la legea salarizarii profesorilor si votand Legea TVA, cat si a scutirii de impozite la pensiile sub 2000 de lei.
 Deputatii PNL si PSD le-au luat mintile fiecaruia dintre deputatii puterii, incat acestia au votat pentru popor si impotriva propriilor interese, iar Duduia Alma plecata fiind din Camera, nu a mai putut fi gardianul lui Base, ca sa numere cum vrea el. Al.2 indice 1 la Camera decizionala - ca la Marea Adunare Nationala.
Si cam cum s-a votat la alegerile prezidentale la ambasada pariziana a Romaniei, tot asa in 7 secunde,poporul poate rasufla usurat un pic: eroare de tehnica legislativa?! PDL a  gresit! Pentru cate ore?
Oricum, sa o spuna lui Mutu!

Pentru a-şi păstra privilegiile, guvernanţii vor să taie drastic ajutoarele sociale

Imagine
Potrivit purtătorului de cuvânt al PNL Giurgiu, Ionel Muscalu, Guvernul României are pe masa de lucru în această perioadă mai multe proiecte de acte normative care vizează reducerea drastică a ajutoarelor sociale pentru cele mai defavorizate persoane din România. În sprijinul afirmaţiilor sale, Muscalu a şi prezentat copii după o parte din documentele de lucru care vizează aceste reduceri. Conform acestor documente, un adult cu handicap grav care nu realizează venituri şi primeşte în prezent o indemnizaţie lunară de 340 de lei, ar urma ca de la anul să primească doar 205 lei; persoanele cu handicap accentuat ar urma să primească 160 de lei în loc de 250 lei, iar cele cu handicap mediu – 20 de lei în loc de 35 lei.
În furia lui, Guvernul intenţionează să oblige însoţitorii persoanelor cu handicap să aibă grijă de minimum două persoane, pentru a nu pierde 50 la sută din leafă, iar cei care vor să mai câştige 200 de lei la salariu ar trebui să aibă în grijă trei persoane cu handicap.
Dac…

NOAPTE DE LARG

Imagine
Se înaripează brazii în munţii tăi, bătrâne,

Când inorogul urcă din roci în roci spre nori,

Izvoarele-n legende mai pomenesc de tine,

Urcând din rudă-n rudă spre merii curgători.


Mai jefuieşti, desigur, izvoarele de păstrăvi

Cu sentimentul nopţii trezit la larg de lună,

Aşa cum mai răpesc caii tăi lumina,

Când văd lucind prin nouri jăratecul din tăvi.

Cuvintele

Imagine
de Ionel Muscalu
Cuvintele nu se azvarl pe pagina, nici macar pe fereastra,
nici macar nu se potrivesc, nu se mestesugesc, nu se mesteresc,
ele nu se judeca, nici nu se rumega, nu se fumeaza cuvintele,
Ele trebuie asezate sfios,
lasate sa se foiasca inca,
sa se miste,  sa susure, sa fosgaie,
sa-si limpezeasca, sa-si traiasca, singure sensurile.

Cuvintele trebuie tratate cu rabdare,
cu solutii speciale, scoase din istorii personale,
culturale, senzoriale, individuale,
Ele se pipaie si uneori se dau de la Domnul.
Alteori vin din legume, soare si apa,
din aer - eterice sau din pamant - sferice.

Cuvintele nu se zgandaresc si nu se zadara,
cuvintele tactil se aluneca pe langa corp,
cuvintele se fosnesc, dar nu ca paginile, nu ca banii,
ci ca sensurile pline ale obiectelor, ale lucrurilor,
cu ale lor senzatii nocturne,
cand isi trosnesc oasele de aer si sticla
prin toate ungherele caselor, ca niste mistere.

Cuvintele se viseaza ziua, uneori pe tocuri,
si se dumiresc noaptea, cand ele te vizite…

Meus devaneios: Devaneios... sempre eles...#comments

ANOTIMPURI

Imagine
Gata! Paharele cu anotimpuri le-am băut.
La marginea şoselei abandonate
zac două balastiere în care am
mestecat steguleţele toamnei.
Acuma vinul ăsta nici nu ştiu
de care este.
Poate că la vară vom coresponda
de la mare cu toată lumea.
La noi sunt valuri şi stelele răsar,
mierla fluieră-n cerul gurii
lângă don Francisco d’Assisi.
Atâţia sturzi la marginea privirii,
ca să poată lumina ochilor să
zboare mai departe,
dincolo de orizontul ucis
de orbul găinilor.
Poate că vom primi poeme
despre oglinda şlefuită între plopi,
ca să dea cu soţ,
poate că pe sistolă şi diastolă
vom pune masa de prânz
din care să mâncăm
luna caşcaval de aseară.
Secunda urla în gura mare
la uşa cocioabei mele:
noaptea e grea cu un mahalagiu!

Şoferul şi nevastă-sa; Ministerul de Finanţe, sub asediu

Imagine
Ministerul de Finanţe, sub asediu: http://webtv.realitatea.net/actual/ministerul-de-finante-sub-asediu.


          Şoferul şi nevastă-sa

        Adrian Paunescu

Ne urcasem cu toţii în autobuz
Care nu era confortabil, dar era independent,
N-avea fiecare locul său,
Dar ne gândeam că o să aibă,
Era primăvară,
Venea vara,
Se dezgheţau drumurile,
Puteai să mergi cu gulerul cămăşii descheiat,
Se dezgheţau drumurile,
Noi cântam cântece de-ale noastre, vechi,
Pe care nu le mai cântasem de multă vreme
Şi unii din cauza vitezei,
Care-i îmbăta,
Alţii cu o tandră ironie,
Am început să zicem, să cântăm
Că autobuzul nostru
E cel care dezgheaţă
Drumul pe care mergem.

Pe direcţia aceea spre munte,
Spre marele munte,
Nu mai mersese niciodată un autobuz,
Numai turişti particulari,
Numai nebuni ocazionali.

Aşa că nu ne interesa destinaţia,
Ne ajungea bucuria
Că mergem cu toţii spre marele munte.
Şoferul era tânăr,
Conducea pentru prima oară
Un asemenea autobuz.
Fusese ajutor de şofer,
Lucrase mult şi cinsti…

Ministrul Ialomiţianu a fost scos cu jandarmii din minister

Extraordinarul exemplar…şi semnificaţia noastră comună

Imagine
Toţi proprietarii veritabili de ceva viu cresc triburile de păsări, familiile de albine, exemplarele canine sau feline cu gândul la cel mai bun exemplar.

Cel mai rău exemplar este considerat şi el extraordinar de rău şi, deci, mic în felul său.

Fiecare părinte normal îşi vede odrasla ca fiind cel mai precoce, mai inteligent şi mai graţios dintre copii. Unii se mândresc cu primul dinte, alţii se mândresc cu primul cuvânt (fiul meu a spus prima dată „apă”), unii se mândresc cu memoria extraordinară a progeniturilor, unii cu fluenţa în vorbire, alţii cu încăpăţânarea, unii cu inteligenţa (copilul unui prieten numără în engleză şi rezolvă împărţiri), alţii cu imaginaţia, unii cu vocea copiilor ( al meu a fost cepeleag, peltic, acum este nelimbut), alţii cu tăria de caracter şi curajul, alţii cu rezistenţa la frig, unii cu rezistenţa la stress.

Ţara aceasta, România, de după Sfântul Andrei Întâimergătorul prin Schythia Minor, a fost întotdeauna iubitoare de diverse obiecte de vază ori an…

Domnul drd. Antonescu se intoarce in forta!

Imagine

La ce traim in tara asta, o mica pastila de optimism:Yves Duteil - Tarentelle!

STARE DE FUNIE LÂNGĂ MAREA CORABIE

Imagine
Sforar împodobit cu meşteşugul aţei,
Cu dulci alaie limpezi de galbeni târgoveţi,
Împânzuiam de-o vreme spânzurători cu braţe
De care atârnat-am popi, ziarişti şi poeţi.
Ţăranii mei de taină-n gumarii lor de tihnă
Zâmbeau cu coasa-n mâini şi secera la brâu,
Cosind printre morminte şi secerând de-o pâine
Pe care au vândut-o pe peştii de la râu.
Femei râzând de roşu, având obraz de sticlă
Clipeau cu înţelesuri trecute-n calendar,
Un post şi o-ndoială de înger dat din pâclă
Sforar, înţepenirea o-mpodobeam de dar.
La margine de tuse cădeau ades plămânii,
Izbind cu flori de rouă prin albe iasomii,
Împodobit de ceruri cu meşteşugul lunii
Eu rup din nopţi eresuri cu macii rupţi din vii.
În spicele prea blonde şi-n paşii rupţi din iarbă
Dezacordat ca mâna atinsă pân’ la nervi,
Lângă pădurea surdă stă vânător de capră
Un trist sforar de aţe, un suflător în ţevi.

De azi blogul acesta are si idei de la Andrei. Prima sugestie:Katy Perry- Hot N Cold with Elmo on Sesame Street

Imi era dor de frumusetile majestuoase ale muntilor nostri, cei mai putin umblati...

Imagine

in Spania cu Petre Roman

Imagine

Descantec contemporaneizat

Imagine
Se pune intr-un pocal un vis prolix,
cu urina de albina si bradut neimpodobit,
o norma axiomatica antireumatica,
un anacronism competent cat un homar,
 de care desigur nu are nimeni habar,
un sarpe pitoresc din apogeul puterii,
poate fi luat si de pe caduceul mierii,
o profetie din unghere si plina de adevar,
o aripa de regina de pe un trantor,
un picior de iepure schiop,
scapat de vanzare la iarmaroc,
o digitatie profilata, dar nedescoperita,
un clopotel de argint din apa randuita,
parul de pe coada vulpii de urs jumulita,
Puloverul tau cu snur, dezbracat canonic,
botul pe care il faci, de ornitorinc,
si licori din flori de la ursitori-un pic,
apoi se da un ptiuuu! pe angoasa intoarsa
cat spaima cea trasa din teama de-acasa,
ca sa se duca frigul pe pustie,
dincolo de soarele muls in apus de la tichie,
de-o fata nurlie, frumoasa, candrie,
speciala si scoasa din teaca,
in pozitie cuviincioasa, opaca,
precisa si necuvantatoare de vorba mare,
amestecata cu alean pe racoare,
se pune sub…

BALADĂ DESPRE ETERITATE

Imagine
Hai să trăim un pic, Sfinte Sisoie,

Sfinte făr’ de lupte, Sfinte făr’ de carne,

Sfinte făr’ de oase, Sfinte făr’ de abur,

Sfinte făr’ de asemănare, făr’ de oroare,

Curăţat prea bine cu mirosuri de smirnă,

Cu mirosuri de tămâie, de cetină,

Inimaginabilă, babilonică,

Dincolo de Cain, Abel şi Eufrat,

În lumina superbă a flăcării sabiei,

În lumina trecătoarei „hic transit gloria mundi”

Să învăţăm noi despre tine fără zăbază,

Despre dragoste, despre eternitatea cuvântului,

Despre viaţa fără deosebire de eterică,

Despre Corintul labirintului şi despre ionieni,

Despre Michelangello şi Da Vinci şi Principele,

Despre văzut - nevăzuta trecere supremă,

Dincolo de spaţii, dincolo de suflet, dincolo de nori,

Dincolo de ceea ce ştim, de ceea ce vrem…
Imagine
Cum doamnelor acelea, din ierni demult apuse,
Eu nu le-am fost nici carpen, nici tintele rapuse,
Raman l-acea idee care s-a enuntat,
Ca sunt pe lume patimi mai lungi decat un pat.

Pitagora eternul sau sincerul Socrate,
Au tot vorbit in cifre, cu vorbe si cu date,
Aristotel desigur stiintele le-a pus,
'naintea mortii sale, atat de sus, mai sus.

O proza izbitoare despre Giordano Bruno
Ne tinteste si astazi cu textele-i din urma,
Iar trestia galileica a unui Blaise Pascal
Se sinucide astazi abjurand dupa val...

Ne tine deci de foame un Blasco Ibanez,
Cand hexagonul Zola se transforma-n trapez,
Din realismul aspru cu nuci si cu migdale,
Lasand ades prin aer arome otomane.

Pendulul lui Umberto soptit catre Kadare,
Cetatii da puteri de Scaune Ionesciane,
Ca sa le intelegem un pic pe langa Brecht,
Cand asteptam sa vina Godot al  lui Beckett.

Acelor doamne, astazi, un joc secund pe creste,
Nadir latent!taceri apuse-n zapaciri ecvestre,
Din care cresc in Tabii-albete Isarlak,
Sa ne amintim…