În sfârşit, o parte din dorinţa noastră prinde viaţă: Taxa de pod Ruse-Giurgiu pentru masini, redusa la 2 euro de partea bulgară

Taxa de pod Ruse-Giurgiu pentru masini, va fi redusă la 2 euro de partea bulgară.

 Acum Podul Prieteniei arată ca după bombardament, este într-o stare deplorabilă, deşi s-au făcut reparaţii astă toamnă. Sunt în el gropi în care roata unui TIR se poate ascunde uşor, iar un autoturism se poate rupe în două, ceea ce face ca traficul să fie îngreunat, iar uneori treci podul în aproape o oră.

Taxele care se iau aici nu sunt locale, nu le ia nici oraşul Giurgiu, nici primarul de la Giurgiu, nici Consiliul Judeţean, nici preşedintele Consiliului Giurgiu,  ci Administraţia Naţională a Drumurilor, care nu acţionează deloc pentru a-şi merita taxele.

Bulgarii au fost cu mult mai dornici să taie sau să micşoreze această taxă. Guvernul României, obişnuit cu tăierea salariilor în general, a pensiilor cetăţenilor, cu creşterea accizelor , inclusiv la benzină, nu doreşte să taie nici o taxă! Cu toate acestea, bulgarii au ieşit mai repede din criză, susţin surse europene.

in fotografie ministrul  bulgar și prefectul Regiunii Ruse Plamen Stoilov.

   

Foto: Novinite

Autoritatile bulgare vor reduce taxa de trecere pe Podul Ruse-Giurgiu pentru masini, din Bulgaria spre Romania, de la sase la doi euro. Masura va intra in vigoare peste doua saptamani.
Acest pas este unul unilateral, in conditiile in care autoritatile de la Bucuresti nu au luat aceeasi masura, iar masinile care vin dinspre Romania continua sa plateasca sase euro la trecerea in Bulgaria, noteaza Novinite.

"Credem ca prin aceasta masura cream premise mai bune pentru integrarea regiunii Ruse-Giurgiu si ca sporim potentialul turistic si economic al intregii regiuni", a declarat ministrul bulgar al Dezvoltarii Regionale, Rosen Plevneliev, potrivit sursei citate.

Oficialul bulgar a explicat ca reducerea taxei diminueaza, tehnic, incasarile la bugetul de stat cu 3 milioane de euro. El spune insa ca spera ca acest lucru sa fie compensat prin cresterea nivelului traficului rutier.

"Numarul turistilor romani care vin in Bulgaria a crescut foarte de mult in ultimul an, iar Guvernul bulgar reactioneaza, acum, in mod adecvat. Speram sa avem tot mai multi turisti romani", a adaugat demnitarul.

Locuitorii orasului Ruse au protestat in repetate randuri cerand anularea acestei taxe sau cel putin reducerea ei.

Alegeri la Organizaţia Judeţeană a Femeilor Liberale

Postat de Editor pe 9 martie 2011

La scurt timp după ce a fost aleasă conducerea pe municipiu a Organizaţiei Femeilor Liberale, a avut loc pe 5 martie şi Conferinţa judeţeană a organizaţiei de femei a PNL Giurgiu. Evenimentul s-a desfăşurat la Ateneul „Nicolae Bălănescu” şi a reunit peste 200 de participante, cărora li s-au alăturat reprezentanţi din partea conducerii judeţene şi municipale a PNL. De asemenea, au fost prezente Cristina Romanescu – vicepreşedinte al Biroului Executiv Naţional al Femeilor Liberale şi Ileana Gruia, membru al acestui Birou.
Conferinţa a avut, în ansamblu, ca numitor comun revigorarea activităţii Organizaţiei Femeilor Liberale. Înainte ca preşedinta Organizaţiei, Daniela Cristiana Neagu (o simplă coincidenţă de nume cu Daniela Neagu, preşedinta de la municipiu a Femeilor Liberale), să prezinte raportul de activitate, au fost transmise mesaje de către Cristina Romanescu, Ileana Gruia, Dragoş Ujeniuc – vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene PNL Giurgiu, Ionel Muscalu – preşedinte al Organizaţiei de Tineret pe judeţ şi Toma Petcu – preşedinte pe municipiu al PNL. Raportul a evidenţiat acţiunile organizate de femeile liberale din judeţ, atât cu caracter politic, dar şi de ordin caritabil, precum şi creşterea rolului femeilor în activitatea filialei liberale judeţene.
Momentul cel mai apreciat de participante şi de participanţi a fost discursul unei liberale în vârstă de 79 de ani, din comuna Gostinu. În ciuda vârstei înaintate, Virginia Roşca a încântat asistenţa, dovedind că de la bătrânii satului românesc avem ce învăţa, inclusiv (sau, mai ales) în politică. „Eu vreau să vă cer ceva anume, să ne scăpaţi de acest călău, de Băsescu. Nu mai putem să trăim cu ăştia, nu mai are lumea de niciunele, este tare greu. Sunt tare bucuroasă că am văzut aici atâta tineret şi oameni cu carte, fiindcă aşa mai am o speranţă. Eu am venit la PNL pentru dl. Tăriceanu, el ne-a făcut mult bine, doar el a ţinut cu noi, cu ţăranii şi cu toţi oamenii. Acum ăştia au furat ţara întreagă”, a spus tanti Miţica, după cum ne-a declarat că este cunoscută în comună.
Pentru funcţia de preşedinte al Organizaţiei judeţene a Femeilor Liberale şi-a depus candidatura Daniela Cristiana Neagu, iar pentru celelalte 16 locuri din Biroul Permanent Judeţean au fost depuse 21 de candidaturi. În urma procesului de votare, Daniela Cristiana Neagu a fost realeasă la conducerea Organizaţiei, iar ca vicepreşedinţi au fost alese Dida Drăgan (cunoscuta cântăreaţă este membră a Organizaţiei giurgiuvene), Iuliana Daniela Georgescu, Romica Marin şi Ana Ortansa Negulescu. Noul Birou a desemnat-o pe Elsa Joantă în funcţia de secretar. Biroul Permanent le mai are în componenţă pe Dana Bordincel, Carmen Caraivan, Mirela Ciulacu, Iuliana Codreanu, Măndica Dumitru, Simona Dumitrescu, Daniela Neagu, Gabriela Petruş, Ghiţilina Pârvu, Petra Şerbănescu, Marga Şuler. Ca membri supleanţi au fost desemnate Sorina Bratu, Mariana Duţan, Doiniţa Georgescu, Verona Marin şi Andreea Neagu.

Parabolă despre ziua bărbatului

Stimaţi ascultători ai verbului a fi,

Întoarceţi-vă faţa şi gândul vostru gri

La vajnica speranţă, prea-migălită-n an,

Pe care cu ofrande o umpleţi de molan,

Ca s-o drângiţi din fleică, din ceafă sau pastramă,

Condeie de principii, organizări, sarmale,

Mici îngânaţi de vise, muştar extenuat,

Traşi dintr-un sfinx albastru sau cal înaripat,

Talere de disecţii, festina lente echer,

Pe care îngânai:"mai du-mă, măi, şofer!"

Relaţie univocă, centrifugată-n vers,

O halbă şi un ţoi băute la demers,

Ca sânii voluptoasei poveşti realitate,

Cu obiceiuri ample şi gânduri deocheate,

Adus german acasă de Dama cu camelii,

Să iasă Traviata din florile sinelii ,

Cinând pe bulevarde, apatic visătoare,

Cu felurite vinuri, la feluri de mâncare.

Stimați trăitori ai verbului a vrea,

Prindeţi-vă ţigarea ori ceaiul sau cafea,

Trăzniţi-vă-n nelinişti speranţele solare,

Băute azi cu sete din patruj' de pahare,

Cunoaşte-ţi dar iubirea, aşa cum este ea,

C-apoi realitatea v-o prinde şi v-o bea!

Femeile, eterna noutate

La mulţi ani tuturor doamnelor şi domnişoarelor care vizitează acest blog din orice colţ al lumii ar fi sau de pe orice continent! Aceeaşi stimă şi sinceră dorinţă de a vă fi mai bine!

Femeile, eterna noutate,
Tăceri strivite doar de buza lor,
Cu mângâieri de multe ori furate
Şi cu surâsul armă, dar şi dor.

Femeia iubind odată jumătate
Ba flori, podoabe, stele ori scântei,
Îşi face din viaţă parte pentru parte,
Şi cresc bărbaţi puternici peste paşii ei.

Femeile mereu nemulţumite,
Mereu dorind mai mult şi mai avan,
Pământ de arcă printre ploi cernite,
Ecouri de cleştar peste vulcan.

Femei în cuib cu prada sării aduse,
Dintr-un sărut la puiul mult iubit,
Frumoase, ca şi cărţile nespuse,
Cu spirit viu, mereu neostoit.

Femei miros, femei eteritate,
Femei îmbietoare ca şi veacul nou,
Ce strălucesc nemărginiri perlate,
Oceane apocrife într-un ecou.

Femei de epopee, file de poveste
De Penelope în odisei fantaste,
Rămân în suflet veşnice neveste
Ori ca sub Troia, nicidecum prea caste.

Femei martir, femeia mamă bună,
Femei moment, uitate-n vremi ca mierea,
Femei cărnoase, floare de sub lună,
Iubind prin curcubee de abis trecerea.

Femeia paradis, ca ploaia caldă,
Renaştere perpetuuă şi tandră,
Femei lingou,  femeia muză, femei belciuge,
Pe toate le iubim când toamna nu ne plânge.

Iar primăvara-n versuri lungi şi terne,
Prolix, cu flori de lotuşi şi cu aur,
Noi punem numele Femeie în tezaur
Şi recunoaştem că sunteţi eterne!

La mulţi ani tuturor doamnelor şi flori din grădină de anul trecut!

Femeile, eterna noutate

La mulţi ani tuturor doamnelor şi domnişoarelor care vizitează acest blog din orice colţ al lumii ar fi sau de pe orice continent! Aceeaşi stimă şi sinceră dorinţă de a vă fi mai bine!

Femeile, eterna noutate,
Tăceri strivite doar de buza lor,
Cu mângâieri de multe ori furate
Şi cu surâsul armă, dar şi dor.

Femeia iubind odată jumătate
Ba flori, podoabe, stele ori scântei,
Îşi face din viaţă parte pentru parte,
Şi cresc bărbaţi puternici peste paşii ei.

Femeile mereu nemulţumite,
Mereu dorind mai mult şi mai avan,
Pământ de arcă printre ploi cernite,
Ecouri de cleştar peste vulcan.

Femei în cuib cu prada sării aduse,
Dintr-un sărut la puiul mult iubit,
Frumoase, ca şi cărţile nespuse,
Cu spirit viu, mereu neostoit.

Femei miros, femei eteritate,
Femei îmbietoare ca şi veacul nou,
Ce strălucesc nemărginiri perlate,
Oceane apocrife într-un ecou.

Femei de epopee, file de poveste
De Penelope în odisei fantaste,
Rămân în suflet veşnice neveste
Ori ca sub Troia, nicidecum prea caste.

Femei martir, femeia mamă bună,
Femei moment, uitate-n vremi ca mierea,
Femei cărnoase, floare de sub lună,
Iubind prin curcubee de abis trecerea.

Femeia paradis, ca ploaia caldă,
Renaştere perpetuuă şi tandră,
Femei lingou,  femeia muză, femei belciuge,
Pe toate le iubim când toamna nu ne plânge.

Iar primăvara-n versuri lungi şi terne,
Prolix, cu flori de lotuşi şi cu aur,
Noi punem numele Femeie în tezaur
Şi recunoaştem că sunteţi eterne!

La mulţi ani tuturor doamnelor şi flori din grădină de anul trecut!

Cel mai frumos cadou pentru femeile din viaţa noastră -Recunoştinţa noastră!

Cântecul focului

În fabula verde şi caldă-a naturii
tu crengi ai, iubito, nu braţe,
şi muguri îmbii, cu mlădiţele prinzi.
Descinzi dintr-un basm vegetal, al răsurii ?
Ia seama să nu te aprinzi
cum se-ntâmplă adesea cu lemnul pădurii.
În chipuri atâtea, flacăra-ntâmpină pasul
oricărei făpturi pământene,
şi drumul i-aţine şi ceasul.

Îmi spui:
"Nimic nu s-aprinde, şi nimeni, de raza de lună".
Şi-n galeş surâs înfloreşti mulţumita, crezând
că sorţii îi stai împotrivă, oricând,
c-o şăgalnică vorbă.
Îngădui răspuns înălţat peste timp, peste loc?
Fapte, o, câte-aş putea înşira,
ciudate-ntâmplări risipite prin cronici,
mărturii de legendă, ce-arată
că sunt cu putinţă şi un asemenea foc,
şi asemenea arderi.

Ia totul scânteie din toate. Tâmpla s-aprinde
de tâmplă, şi piatra de piatră.
O stea nevăzută ia foc în cădere, din gerul
văzduhului. Arde-n armură, sub zea cavalerul,
femeie învinsă, minune fără veşminte, strângând
lângă vatră.
Şi-aprind licurici, ei însuşi, din dragoste rugul.
Iubirea tâsneşte din ţarână şi face pământului aură
s-ajungă-n tării, s-acopere crugul.

Rareori numai, sfârşitul nu e cenuşă.
Cât e întinsul şi-naltul luminii,
dumnezeu singur arde suav câteodată prin tufe
fără de-a mistui. El cruţă şi mângâie spinii.
Altfel noi ardem, iubito. Altfel ne este ardoarea.
Cât e întinsul, cât e înaltul,
noi ardem şi nu ne iertam,
noi ardem, ah, cu cruzime-n văpăi
mistuindu-ne unul pe altul.


Lucian Blaga

La multi ani, doamnelor! Este 8 Martie.

Viata alaturi de o femeie este ca traitul pe marginea prapastiei.

 Deoparte siguranta, certitudinea, frumusetea, de cealalta parte incertitudinea, spaima, chemarea abisului. Va daruiesc un inel cu diamant si un buchet de trandafiri virtuali, de asemenea.    

Sa fie intr-un ceas bun si tuturor doamnelor, domnisorelor, mamelor si fetelor le doresc  sanatate si fericire, alaturi de familii!

Codul Muncii arată adevărata faţă a celor care ne conduc astăzi

Postat de Editor pe 4 martie 2011

- apreciază Ionel Muscalu, purtătorul de cuvânt al PNL Giurgiu

Prevederile din proiectul noului Cod al Muncii sunt, în opinia purtătorului de cuvânt al PNL Giurgiu, Ionel Muscalu, pe cât de dăunătoare pentru salariaţi, pe atât de abuzive şi incoerente. “În afara faptului că pune la dispoziţia PDL un instrument prin care să scape de liderii sindicali incomozi şi să poată angaja clientela portocalie în locul profesioniştilor, prevederile din noul Cod al Muncii nu-şi au niciun rost. Ideea de flexibilizare a pieţei muncii prin acest Cod este o tâmpenie. Locurile de muncă nu apar prin prevederile dintr-un cod, ci prin politici economice coerente, prin investiţii şi relaxarea fiscalităţii. Tocmai de aceea, noi cei din USL vom încerca pe data de 8 martie, când Guvernul va prezenta în parlament noua lege, să provocăm o discuţie publică. Este un act de o importanţă majoră şi el ar trebui să treacă prin dezbatere parlamentară, şi nu prin asumarea răspunderii. Mai ales că nu există niciun motiv de grabă în condiţiile în care nici patronatele, nici sindicatele nu au cerut schimbarea vechiului Cod al Muncii. Dar se pare că actualul Guvern are un mod cinic de a face cadouri otrăvite poporului român în zile de sărbătoare. În urmă cu doi ani, de Sf. Gheorghe, hotăra disponibilizări masive, iar acum, de 8 Martie, vrea să adopte un cod al sclavagismului modern. Aceasta este adevărata faţă a celor care ne conduc astăzi”, a spus Ionel Muscalu.

Noul Cod al Muncii va genera abuzuri şi va favoriza clientela PDL 

- declară Ionel Muscalu, purtător de cuvânt al PNL Giurgiu

Noul Cod al Muncii care urmează să fie adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, este, în opinia purtătorului de cuvânt al PNL Giurgiu, Ionel Muscalu, un act pe cât de incoerent şi nociv prin prevederile sale, pe atât de abuziv în condiţiile în care nici sindicatele şi nici patronatele nu au solicitat schimbarea actualului cod. Mai mult, toate marile confederaţii sindicale din România au hotărât să intre în pregătiri pentru declanşarea grevei generale dacă noul cod va trece prin asumarea răspunderii, şi nu prin procedura firească de dezbatere parlamentară.

Potrivit lui Muscalu, noul Cod al Muncii va da posibilitatea conducătorilor de instituţii şi întreprinderi să decidă concedieri abuzive. “Explicaţiile pe care le-a oferit premierul Boc sunt uneori jenante, mai ales atunci când a afirmat că noile prevederi ar duce la înlăturarea muncii la negru pentru cei ce întocmesc proiecte europene. Este o prostie imensă să susţii aşa ceva, când aceste proiecte sunt verificate şi paraverificate, inclusiv de autorităţile europene. De altfel, nu vedem urgenţa cu care se încearcă adoptarea noului Cod, decât eventual un interes politic strict al PDL. Dacă în primăvara trecută PDL a impus politic absolut toţi conducătorii de instituţii publice deconcentrate, probabil că acum se intenţionează să se lovească la bază. PDL mai are încă oameni care au muncit pentru el în campanile electorale şi oameni care urmează să mai muncească pentru el şi la viitoarele alegeri şi pe care nu a reuşit să-i recompenseze. Aşa că s-a gândit că prin prevederile noului Cod al Muncii va putea uşor să facă concedieri şi în locul celor concediaţi să-şi angajeze oamenii de campanie. Dincolo de acest aspect ascuns şi nedeclarat, dar destul de probabil, este clar că acest cod este încă un exemplu de incompetenţă guvernamentală, cu care ne-a obişnuit Boc şi miniştrii lui”, a mai spus Muscalu.
Ioan Mănăilă
 

Ioan Mănăilă

Am ajuns aproape de final. Am primit astăzi de la Editura o propunere de coperta. O parte din ea vine de la Karina, o alta din fotografiile mele. Ce părere aveți?

PE LÂNGĂ OBOR

În semn de pocăinţă

Îmi las obolul,

În vileag dau întreaga-mi fiinţă,

De unde-ncepe azi Oborul

Şi până-n deal, la Grădiniţă.

Cu ţigănie şi bluze-nflorate

Cu muzici tari, căruţe, Mercedesuri,

Chivuţe dând dovezi de bunătate

Şi suflete retrase în eresuri.

Cu hotărâre trec calea ferată

Pe Mărăşeşti, în ceată revărsat,

Colindă a copilăriei, preferată,

Când ne-ndopam cu fructe de furat.

Abandonata lume-a fanteziei

Răsună-n minte ca o izbăvire,

Crescui de pe Şelarii ospeţiei

Spre Bucureşti adăugându-mi fire.

Un obicei ce presupune vinul,

Ulcele noi, un monolog şi nume,

Îl ţin şi azi ai mei în scrinul

Purtat prin viaţă-poză din albume.

Şi îndrăznesc să-mi amintesc de bine

Copilăria şotiilor fine!

Era o moară, ce mai este încă,

Erau ţărani şi bâlciuri câteodată,

De mici şi-ngrămădeală totodată.

Eu ard mocnit în zaţul amintirii,

Când molcom întâlneşte soarta dorul.

Vinul, ţiganii cu „spoie tingirii”

S-au dus, pe unde-ncepe azi Oborul.

Iubire filiala

Anul trecut pe vremea asta   Andrei imi spunea , ca atunci cand va fi mare, va avea cinci copii.

El avea cinci ani.
L-am intrebat cum se vor numi copiii?
-Pai Alexandru, ca e varul meu,  Vlad, Eduard, David, ca pe prietenii mei si Andrei, ca pe mine.
-Dar fete nu o sa ai?
-Ba da, 10 000.

-10 000 inseamna mult. Cum o sa le cheme?
-Monica, asa cum o cheama pe mami.
-10 000 de Monica?
-Da!