RETRODIS

Bunilor mei

Trecut tărâm pe unde Domnul calcă,
Lărgind cărarea pentru voievozi,
Rămâi copil de spice până-n poartă,
Că sunt bătrâni bunicii tăi rapsozi.

Ei au visat învolburate ape,
Ce se vărsau în trupul de stejar,
Nepotolit şi însetat de fapte,
Al micului copil cu ochi de jar.

Şi când credeau că-i tristă toamna care vine
De atâta aur prins între capcane,
Prin poloboace bătea gust de şine,
Trecând furtunele din buţi în vane.

Treceau şi trenuri ca pe lună plină
Prin sângele acum accelerat,
În debandadă bătea cea inimă
Şi cântecul pornea antedatat.

În crama răcoroasă te-nvăluia pelinul
De îmbrumate fresce decoltate,
Copilului i-era ruşine să-şi facă plinul,
De atâtea glume deochiate.

Şi întreba de-i tristă toamna în capcane,
Când pline stau pocalele de vin,
De ape fermecate îşi doresc în vane
Sau serenada lor să le-o închin.

RUGĂ I

Primeşte-mă, Doamne, în liniştea Ta,

Rămâne-mi în inima şi arde-mi curajul,

Ridica-mă, Doamne, la cerul de nea,

Rămâi şi în gândul ce-mi umple obrazul!


Primeşte-mă, Doamne, în grădina Ta

Şi cuiele scoate-mi din trupul plăpând,

Iubeşte-mă, Doamne, să pot dispera,

Plângând clipa când nu Te-aud.


Primeşte-mă, Doamne, la inima Ta,

Chiar de vin dintr-o parte şi cam lăturiş

Prin portul luminii să pot iar spera,

Cămilă să trec lin, încet, nepieziş.


Primeşte-mă, Doamne, cu bune şi rele,

Cu vechea baladă şi vechiul meu vin,

Cântând ca un lotru vânat prin unghere,

Scuipat de alături de ritul străin.

Romanii sărbătesc astazi Sf. Petru şi Pavel

Creştinii îi prăznuiesc astăzi pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Biserica noastră îi sărbătoreşte împreună pe data de 29 iunie, zi în care au fost martirizaţi, în anul 67. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sînt consideraţi ocrotitorii sistemului penitenciar din România (tuturor acelora care lucreaza in sistem, le urez sanatate). Tot astăzi, este Sînpetrul de Vară, divinitatea care marchează în Calendarul popular mijlocul verii agrare şi perioada secerişului.
La multi ani le urez si eu tuturor Petrisorilor, Petronelelor din Giurgiu si din lumea intreaga!
Si ca dorinta, le doresc sa-si puna dorinte la Roma in Catedrala Sf. Petru...

PE BUZA UNEI PAGINI

Eu nu umblu prin lume ca lumea,

Eu nu mă sting dedulcit la senin,

Eu nu m-adaug numericelor forme,

Si nu încerc măcar să mă înclin.

Eu nu împletesc zăpezi cu săruturi,

Eu nu beau miros de seri care vin,

Eu nu trec umilinţele în dreptu-mi,

Nu-s vânzător de busuioc ori de pelin.

Eu nu ascult tunetul decat cu pieptul,

Eu nu cobor azurul din argint,

Nu mă hrănesc din colinde de clopot,

Nici nu mă trag din fiinţe ce mint.

Cu halci de dragoni solzoşi şi de aur,

Cu umbre de mere grijite şi dulci,

Duc fără prihană viaţa-mi de faur

Al zilelor mele frumoase şi lungi.

Cu frângeri de zodii la mijloc de soartă,

Cu sunet de cârciumi topind voluptos,

Aprind în exotica-mi dragoste plaiuri

De iasmii, petunii şi trandafiri roz.

Văzându-mi de treabă, abraş ca pământul,

Tăcut, noroios şi crăpat respirând,

Mă cheamă zăpezile-iele-n avântul

Nevoii de fluvii. Pieziş mă frământ.

În duminici de câmp şi în lacrimi debile,

Cu zbor adunat într-un singur pumnal,

Eu, fiu de ţăran, dansez printre zambile,

Iscând desfrunziri într-un an germinal.

P.S.: Ei stiu asta!

Sa facem un partid al poporului!

Sunt primul membru al BPT al PNL Giurgiu

Habar nu am cate voturi am  primit din partea organizatorilor, dar am  aflat ca sunt primul membru al BPT al PNL Giurgiu, unde am chef sa fac multa treaba si sa castig alaturi de echipa, urmatoarele alegeri, care or fi ele.

BALADĂ UNSĂ CU SEU DE IZVOR

Fals! Rugăciunea aceasta nu vă priveşte,

Este netulburătoare şi fără teologal temei,

Regula este impusă de sus, tâlhăreşte,

Roasă de alţii, trăiţi până la manie şi femei.

Colbul să nu vă smulgă din amintiri,

Realităţile să vă odihnească fără chestionare,

În Chei să n-aveţi garduri înconjurătoare,

Iar prin ploi să ridicaţi monumente ocrotitoare,

Escamotând reaua - credinţă s-aveţi organe

binevoitoare

Şi-n raport de preferinţe şi gusturi,

Regizaţi iar manifestaţii fără cap, fără busturi;

Sudălmi de pieţar şi adaos ţigănesc

Să prindeţi în cârlionţul dantesc,

Iar undeva la lizieră să vă înduioşaţi de menajere,

Femei de serviciu, bucătari, mâncători de bame,

Confort la encefal şi prime în basmale,

Iar ca peisaj tomnatic izbitor,

La fiecare ureche, un aspirator,

Contraste-n costume de gală s-aveţi

Şi-n lumina caldă simţuri de ereţi,

Erezii labile sub obrocul minţii,
Să vă pară liniştiţi, înţelept - cuminţi,

Iar făţărnicia, mişcător - nisip,

Să vă placă-ntr-una, poticnind aripi,

Lipsa cea scontată ori prea presupusă

Smulge doar pretenţii dintr-o minte unsă

De căderi bătrâne mirosind a pietre

Dintr-o carte bună cu idei deştepte,

Deocamdată totul este pavloviană stare:

Cum te uiţi pe stradă, iar visezi mâncare!

Deci, sfinte fotoliu, căptuşit cu piele,
Luptă-te cu nume, nu cu idei grele,

Bate-te cu oameni neumblând cu arcul,

Căci din amintire te lasă şi dracul,

Când printre hârtoapele cele de-amintiri

Clipoceşte timpul, îngropând satiri.

INOROGUL

Băiatul cu policandrul aprindea stelele

Strângând savuros mâinile pe sânii tăi.

Făcea gesturi simple, ruşinoase, cu efect nescontat,

Se trezea dimineaţa, rupea o floare

După care pleca.

“La revedere!”, striga curcanul din curtea vecină,

Înfoindu-şi roşul gâdilat al baticului gulerat.

Băiatul cu policandrul stingea stelele

Aducând o mână după celaltă peste coapsele tale

Şi tu îl priveai cu ochii de ceaţă

De după paravanul păturii de lână,

Aşteptând să se întoarcă, să te strângi iar nebună

Între zăbalele braţelor lui.

Şi băiatul cu policandrul se aşeza după-masa

Pe laviţă, rezemând policandrul de gleznele tale

Ca două vaze în care se oglindesc florile.

EXPERIENŢĂ POLITICĂ

Bunului prieten Relu,

Baraj la impostură, distorsiuni la turbine,


Imprudenţe la aducţiuni.


Însingurări păguboase.


Explorări provocate din gelozia naşterii,


Unul după altul urmărind elanul,


Anonim şi, mai ales, inspirat, evident.


Complice al alunecărilor de teren.


Ninge cu scăpare din vorbe de seamă,


Ăla îmi spune că voi face puşcărie,


Mi-o spune zâmbind. Eu sunt răul social,


Justificat de crivăţul speculaţiilor,


Baraj la pilde, distorsiuni la sensuri,


Impudenţe la spuneri.


Însingurări disciplinate.

Inecatul

de Marin Sorescu

Multi m-au sfatuit
Sa ma dau la fund pentru o vreme.
E mai bine asa,
Pentru o vreme.
Si m-am dat.

La fund, toti se-mpiedicau de mine.
Si -am iesit la suprafata.

Acum, om vedea...

Sucul Rasului

Hai să râdem fără motiv, să râdem grena,

Să ni se strepezească dinţii de sucul râsului,

Că ni se zbat buzele şi genunchii atâta,

Încât şi ochii cu ale lor endocrine ale plânsului

Glande se vor închega în izvoare de soare,

Gingiile proliferării cuvintelor să zidească concepte,

Ridichiile nărilor să fornăie frunzărind o mare,

Iar libelulele migratoare- pleoape să taie linii drepte

Pe lacurile precedate de vârstnice riduri

Aiurind râsul cu ugere din piatră de ziduri;

Hai să râdem aşa şi aşa

Din lichidul cefalo-cumva,

Să ne umplem de glorie cinul,

Ca ulceaua umplută cu vinul,

Ca păduchii din blana de urs,

Că nimic nu ne e de ajuns.

Hai să râdem abil, diplomatic, mustăcind a venin,

Să ne repetăm că ne este bine şi astăzi şi mâine,

Esteţi ai trăirii până în detaliu senin

Când pleoapele ne cad în whisky şi-n vin.

Lipsită e de sens bucata cea de pâine,

Când plânge truditorul ce-are nevoie de mâine!