CUTREMURUL de acum 35 de ani, asemenea celui de acum 174 de ani

Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21:22, a avut o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter şi a făcut 1.424 de victime în Bucureşti (1.578 în toată ţara), o serie de personalităţi ale vieţii culturale căzând victime acestuia. Cu toate acestea se pare că noi nu am învăţat nimic din ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani.

Documentele păstrate la Biroul Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale ne permit să prezentăm un cataclism de 7,5 grade pe scara Richter care a avut loc în seara zilei de marţi 11 ianuarie 1838, informaţiile fiind culese din Buletin. Gazetă Oficială a Ţării Româneşti cu precizarea că această instituţie are una din cele mai complete colecţii din România ale Monitorului Oficial (sub diferitele denumiri purtate de-a lungul celor aproape 180 de ani de apariţie).

Astfel, la o săptămână după producerea cutremurului, în paginile sale s-a publicat rolul pe care l-a jucat domnitorul Alexandru Ghica în acele momente grele pentru ţară, descrierea rolului acestuia amintindu-ne parcă de acel 4 martie 1977.

„Era 9 ceasuri după prânz. Mulţi se adunaseră la teatru să vază pe Angelo <”Angelo tiranul Padovei” de Victor Hugo ?>. Abia se ridicase pânza la actul al doilea. Privitorii sta să vază sfârşitul grozavei cercetări a lui Omodei. Reginela începe a tremura, fuge, scoate un ţipăt şi ţipătul ei să repetiază în toată sala. Se cutremură! Sala trosnia. Lumia năvală se îmbulzia la eşire. Unul trecia peste altul. În vreo trei zeci de minute  vuetul şi săltatul pământului se liniştiră. M.S. Pria înălţatul nostru Domn, aflându-se în lojă n-a vrut să se coboare pe scara deosebită, s-a grăbit a veni în sală chiar în mijlocul mulţimei îngrozite, vrând să se împărtăşască din primejdia de obşte şi să iasă pe acolo pe unde eşa toţi. Fiinţa Sa însufleţi curajul şi potoli îmbulziala ce ajunsese mai mare decât cutremurul. După ce se încredinţă că nu s-a întâmplat nicio nenorocire, M.S. porni de grabă a vizita uliţile cele mai  lăcuite şi zidirile mai mari. Venind până în uliţa Lipscanilor, auzi că s-a dărâmat Hanul lui Sf. Gheorghe. De grabă porunci să vie cu Sine un giarah < felcer ?> şi un doctor. Se duse la faţa locului. Hanul de două laturi era în ruine şi zidul dărâmat zdrobise şi alte case din Hanu lui Filaret. M.S. vru să se încredinţeze de s-a întâmplat vreo primejdie de moarte. Aflând câţiva răniţi, a stat de faţă până când li s-au luat sânge şi li s-a dat ajutorul trebuincios. De aci vizitând casa Sfatului, unde s-au aflat doi oameni răniţi, porni a cerceta Cazarmia, Spitalul milităresc şi toate uliţile, pretutindenia nu se depărta până când ne se da celor ce suferia ajutorul trebuincios. M.S. vrând a se încredinţa însuşi dacă cei trimişi la spitaluri prin poruncile M.Sale, pot să dobândiască îngrijirile cuviincioase la staria lor, s-a dus singur la Spitalul Filantropiei, unde a poruncit a să găti două odăi pentru primiria celor sdrobiţi. Până aproape de ziuă M.S. nu s-a odihnit, intrând prin toate casele unde auzia că s-a întâmplat vreo nenorocire, şi  mângâind pe toţi. A doua zi, asemenia M.S. eşind în oraş s-a încredinţat de toată staria Capitalei.

Înştiinţându-se că cu acest primejdios prilej se scumpiseră zidarii, carul şi cărămida, M.S. a dat straşnice porunci ca toate să rămâie în preţul de mai înainte (sublinierea noastră). Doctorii şi doctoriile se înlesnia fără plată celor săraci. Pe la case sărace M.S. a făcut ajutoare spre a-şi drege stricăciunile făcute de cutremur.

Cutremurul s-a simţit foarte grozav. În Bucureşti a ţinut aproape de 30 secunde. Toate casele au suferit care mai mult care mai puţin aciastă grozavă sguduire. După raporturile ce s-au primit s-au aflat 8 morţi, 11 răniţi şi 36 dărâmături întregi.

Toţi comisarii Poliţiei au luat îndată de a doua zi porunci ca din preună cu un arhitect al stăpânirei să cerceteze toate casele şi toate zidirile din văpselile lor spre a se lua toate îngrijirile cuviincioase spre paza şi siguranţa lăcuitorilor.”

Cutremurul din ianuarie 1838 este reflectat şi într-un raport al Ocârmuirii Judeţului Vlaşca din 12 ianuarie, în care se precizau: „Asiară pe la nouă ciasuri şi jumătate evroponieşti s-au întâmplat cutremur ţiind ca la 5 minute , însă după ştiinţa luată nu s-au adus nici o nenorocire fără numai încăperile hălăduitorilor s-au pricinuit puţină stricăciune, pentru care Otcârmuiria nu lipseşte plecat a supune la conştinţa Mari Dvornicii după datorie”, pentru ca la 16 ianuarie Magistratul Oraşului Giurgiu să aducă la cunoştinţa organelor ierarhice următoarele: „Din cutremurul pământului pe care lăcuim ce s-au întâmplat la 11 ale următoarei luni noaptia, din mila lui Dumnezeu nu s-au pricinuit vreo deosebită stricăciune aici într-acest oraş, decât pe alocuria pe la unile din case s-au dărâmat coşurile, iar la Cazarmă şi odăile din prejurul Turnului Ciasornicului din piaţă au crăpat asemeni pă din lăuntru odăilor câte puţintel, iar turnul n-au pătimit nici o stricăciune, ci să află tot precum au fost din început”.  

Damian Ancu