Tu, la fereastra
Tu asteptai sa vin, ca de-obicei,
Privind avid prin geamul monocrom,
Aveai luciri de stea in ochii tai
Si geamul tau ma transforma in om.
Obisnuit tovaras de taceri
Ti-era o zgarietura pe acel geam,
Ce o facusera atatea priviri in seri,
Cand tu ma tot priveai si nu veneam.
Puteam sa fiu la coltul alei gari,
Confuz vazute printre ceturi dese,
Eu risipeam prin alta parte mari
Si-ti debitam pe albe scoici adrese.
3 comentarii:
Foarte frumoasa, ca de obicei cuvintele tale capata intelesuri magice in aceste versuri. Felicitari.
Lumina sfanta a Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos sa va aduca in inimi pace si bucurii duhovnicesti. Craciun Fericit si un An Nou binecuvantat!
Nu scriu versuri, nu scriu, in general; dar citesc, imi place sa citesc, si prefer versul clasic!
Ansamblul este frumos, de aceea m-am si oprit aici, dupa minunatul "Colind cu stea", dar...
Asa este, recunosc, este mai usor sa critici decat sa construiesti, dar nu o fac pentru a ma "lustrui pe mine", pur si simplu este doar o sugestie!
Strofa 2:
"Obisnuit tovaras de taceri
Ti-era o zgarietura pe acel geam,
Ce o facusera atatea priviri in seri,
Cand tu ma tot priveai si nu veneam."
versurile 2 si 3 schioapata sau e doar o parere? Oare nu se poate gasi alt cuvant, pentru a nu folosi "privi" in ambele versuri?
Cu permisiunea Dvs:
"Obisnuit tovaras de taceri
Ti-era zgarietura pe acel geam
Facuta de privirea ta, in seri
Cand tu ma asteptai... si nu veneam."
Nu stapanesc metaforele, metrica insa e usor de verificat.
Oricum, poezia e frumoasa!
Cu respect!
Trimiteți un comentariu