Îngeri pe zăpadă

Curând din nou va ninge, chiar şi peste Ninive,
Lăsând in urma ghețuri atât de colective,
Căci Domnul ne dă pacea aceea constructivă,
Ca să acopere ţara aceasta creativă,
Atunci va fi frumos şi gerul o să doară
Aceste mânuţe ce astăzi mă împresoară,
Vor fi iluminate şi străzi şi brazi frumoşi,
Doar unii în conştiinţe vor renaşte drăgăstoşi,
Căci vine zvon de iarnă şi de colinde iară,
Copiii vor vesti Naşterea a câta mia oară,
Ei vor fi magi de zahăr în gerul înserării,
Cu chiciura pe fesuri din promoroaca zării,
Vor bate pe la uşi să dea un glas chemării
De-a duce mai departe tradiţia milenară,
Căci vedem cu toţii cum alţii vor să piară,
Acum când în lume copii creştini sunt decapitaţi,
De nişte demoni negrii, de nişte exaltaţi,
Urgent te duci la pildă, căci ea este străbună
Şi trebuie să lupţi pentru datina română,
Fiindcă în lumea mare de n-ai identitate,
Rămâi consumator, un soi de om pe moarte,
Ce aleargă să mănânce şi să îşi strice viaţa,
Rămâneţi vii, prieteni, neam obişnuit cu gheaţa!