marți, octombrie 06, 2015

Eu demagog nefiind...

Îmi zice unul să stăm într-o vitrină.
Să scrie fiecare ce-o să vadă.
Dar dacă -n ziua aceea nu e soare,
Dar dacă-n ziua aceea nu-i paradă?
Dar dacă-n ziua aceea plouă des,
Aşa cum scriu dacă plouă în Giurgiu,
Ce ar putea să fie de înţeles,
Ce ar putea să toaleteze lustru?
Dar dacă-n ziua aceea este ceaţă,
Duplicitară , ca o vreme nouă,
Vizibilitatea atuncea mă răsfaţă,
Că-n culpă stă trifoiul meu de rouă.
Fiindcă în carnaval de carte şi lucid
Accept biblioteci ce mă deschid,
Nu de adeziuni circumstanţiale,
Ci de valori reale, nu lălăieli banale.
În cadrul intim al unei vitrine
Aş accepta cunoaşterea de sine,
Efect preaclar de autoritate
Şi nu al degradantei limbi aglutinate...

Niciun comentariu:

Seară de vară

Patru păsări de aur în colțuri, Coperți de saftian, Cartea tulburătoare a însuflețirii, Nimic mai mult, nimic mai puți...