miercuri, iunie 30, 2010

RETRODIS

Bunilor mei

Trecut tărâm pe unde Domnul calcă,
Lărgind cărarea pentru voievozi,
Rămâi copil de spice până-n poartă,
Că sunt bătrâni bunicii tăi rapsozi.

Ei au visat învolburate ape,
Ce se vărsau în trupul de stejar,
Nepotolit şi însetat de fapte,
Al micului copil cu ochi de jar.

Şi când credeau că-i tristă toamna care vine
De atâta aur prins între capcane,
Prin poloboace bătea gust de şine,
Trecând furtunele din buţi în vane.

Treceau şi trenuri ca pe lună plină
Prin sângele acum accelerat,
În debandadă bătea cea inimă
Şi cântecul pornea antedatat.

În crama răcoroasă te-nvăluia pelinul
De îmbrumate fresce decoltate,
Copilului i-era ruşine să-şi facă plinul,
De atâtea glume deochiate.

Şi întreba de-i tristă toamna în capcane,
Când pline stau pocalele de vin,
De ape fermecate îşi doresc în vane
Sau serenada lor să le-o închin.

marți, iunie 29, 2010

RUGĂ I
















Primeşte-mă, Doamne, în liniştea Ta,

Rămâne-mi în inima şi arde-mi curajul,

Ridica-mă, Doamne, la cerul de nea,

Rămâi şi în gândul ce-mi umple obrazul!


Primeşte-mă, Doamne, în grădina Ta

Şi cuiele scoate-mi din trupul plăpând,

Iubeşte-mă, Doamne, să pot dispera,

Plângând clipa când nu Te-aud.


Primeşte-mă, Doamne, la inima Ta,

Chiar de vin dintr-o parte şi cam lăturiş

Prin portul luminii să pot iar spera,

Cămilă să trec lin, încet, nepieziş.


Primeşte-mă, Doamne, cu bune şi rele,

Cu vechea baladă şi vechiul meu vin,

Cântând ca un lotru vânat prin unghere,

Scuipat de alături de ritul străin.

Romanii sărbătesc astazi Sf. Petru şi Pavel

Creştinii îi prăznuiesc astăzi pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Biserica noastră îi sărbătoreşte împreună pe data de 29 iunie, zi în care au fost martirizaţi, în anul 67. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sînt consideraţi ocrotitorii sistemului penitenciar din România (tuturor acelora care lucreaza in sistem, le urez sanatate). Tot astăzi, este Sînpetrul de Vară, divinitatea care marchează în Calendarul popular mijlocul verii agrare şi perioada secerişului.
La multi ani le urez si eu tuturor Petrisorilor, Petronelelor din Giurgiu si din lumea intreaga!
Si ca dorinta, le doresc sa-si puna dorinte la Roma in Catedrala Sf. Petru...

luni, iunie 28, 2010

PE BUZA UNEI PAGINI





Eu nu umblu prin lume ca lumea,

Eu nu mă sting dedulcit la senin,

Eu nu m-adaug numericelor forme,

Si nu încerc măcar să mă înclin.




Eu nu împletesc zăpezi cu săruturi,

Eu nu beau miros de seri care vin,

Eu nu trec umilinţele în dreptu-mi,

Nu-s vânzător de busuioc ori de pelin.




Eu nu ascult tunetul decat cu pieptul,

Eu nu cobor azurul din argint,

Nu mă hrănesc din colinde de clopot,

Nici nu mă trag din fiinţe ce mint.




Cu halci de dragoni solzoşi şi de aur,

Cu umbre de mere grijite şi dulci,

Duc fără prihană viaţa-mi de faur

Al zilelor mele frumoase şi lungi.




Cu frângeri de zodii la mijloc de soartă,

Cu sunet de cârciumi topind voluptos,

Aprind în exotica-mi dragoste plaiuri

De iasmii, petunii şi trandafiri roz.




Văzându-mi de treabă, abraş ca pământul,

Tăcut, noroios şi crăpat respirând,

Mă cheamă zăpezile-iele-n avântul

Nevoii de fluvii. Pieziş mă frământ.




În duminici de câmp şi în lacrimi debile,

Cu zbor adunat într-un singur pumnal,

Eu, fiu de ţăran, dansez printre zambile,

Iscând desfrunziri într-un an germinal.
P.S.: Ei stiu asta!


Sa facem un partid al poporului!

sâmbătă, iunie 26, 2010

Sunt primul membru al BPT al PNL Giurgiu

Habar nu am cate voturi am  primit din partea organizatorilor, dar am  aflat ca sunt primul membru al BPT al PNL Giurgiu, unde am chef sa fac multa treaba si sa castig alaturi de echipa, urmatoarele alegeri, care or fi ele.

vineri, iunie 25, 2010

BALADĂ UNSĂ CU SEU DE IZVOR

Fals! Rugăciunea aceasta nu vă priveşte,

Este netulburătoare şi fără teologal temei,

Regula este impusă de sus, tâlhăreşte,

Roasă de alţii, trăiţi până la manie şi femei.

Colbul să nu vă smulgă din amintiri,

Realităţile să vă odihnească fără chestionare,

În Chei să n-aveţi garduri înconjurătoare,

Iar prin ploi să ridicaţi monumente ocrotitoare,

Escamotând reaua - credinţă s-aveţi organe

binevoitoare

Şi-n raport de preferinţe şi gusturi,

Regizaţi iar manifestaţii fără cap, fără busturi;

Sudălmi de pieţar şi adaos ţigănesc

Să prindeţi în cârlionţul dantesc,

Iar undeva la lizieră să vă înduioşaţi de menajere,

Femei de serviciu, bucătari, mâncători de bame,

Confort la encefal şi prime în basmale,

Iar ca peisaj tomnatic izbitor,

La fiecare ureche, un aspirator,

Contraste-n costume de gală s-aveţi

Şi-n lumina caldă simţuri de ereţi,

Erezii labile sub obrocul minţii,
Să vă pară liniştiţi, înţelept - cuminţi,

Iar făţărnicia, mişcător - nisip,

Să vă placă-ntr-una, poticnind aripi,

Lipsa cea scontată ori prea presupusă

Smulge doar pretenţii dintr-o minte unsă

De căderi bătrâne mirosind a pietre

Dintr-o carte bună cu idei deştepte,

Deocamdată totul este pavloviană stare:

Cum te uiţi pe stradă, iar visezi mâncare!

Deci, sfinte fotoliu, căptuşit cu piele,
Luptă-te cu nume, nu cu idei grele,

Bate-te cu oameni neumblând cu arcul,

Căci din amintire te lasă şi dracul,

Când printre hârtoapele cele de-amintiri

Clipoceşte timpul, îngropând satiri.

joi, iunie 24, 2010

INOROGUL

Băiatul cu policandrul aprindea stelele

Strângând savuros mâinile pe sânii tăi.

Făcea gesturi simple, ruşinoase, cu efect nescontat,

Se trezea dimineaţa, rupea o floare

După care pleca.

“La revedere!”, striga curcanul din curtea vecină,

Înfoindu-şi roşul gâdilat al baticului gulerat.

Băiatul cu policandrul stingea stelele

Aducând o mână după celaltă peste coapsele tale

Şi tu îl priveai cu ochii de ceaţă

De după paravanul păturii de lână,

Aşteptând să se întoarcă, să te strângi iar nebună

Între zăbalele braţelor lui.

Şi băiatul cu policandrul se aşeza după-masa

Pe laviţă, rezemând policandrul de gleznele tale

Ca două vaze în care se oglindesc florile.

miercuri, iunie 23, 2010

EXPERIENŢĂ POLITICĂ

















Bunului prieten Relu,

Baraj la impostură, distorsiuni la turbine,


Imprudenţe la aducţiuni.


Însingurări păguboase.


Explorări provocate din gelozia naşterii,


Unul după altul urmărind elanul,


Anonim şi, mai ales, inspirat, evident.


Complice al alunecărilor de teren.


Ninge cu scăpare din vorbe de seamă,


Ăla îmi spune că voi face puşcărie,


Mi-o spune zâmbind. Eu sunt răul social,


Justificat de crivăţul speculaţiilor,


Baraj la pilde, distorsiuni la sensuri,


Impudenţe la spuneri.


Însingurări disciplinate.

Inecatul

de Marin Sorescu

Multi m-au sfatuit
Sa ma dau la fund pentru o vreme.
E mai bine asa,
Pentru o vreme.
Si m-am dat.

La fund, toti se-mpiedicau de mine.
Si -am iesit la suprafata.

Acum, om vedea...

Sucul Rasului


















Hai să râdem fără motiv, să râdem grena,
Să ni se strepezească dinţii de sucul râsului,
Că ni se zbat buzele şi genunchii atâta,
Încât şi ochii cu ale lor endocrine ale plânsului
Glande se vor închega în izvoare de soare,
Gingiile proliferării cuvintelor să zidească concepte,
Ridichiile nărilor să fornăie frunzărind o mare,
Iar libelulele migratoare- pleoape să taie linii drepte
Pe lacurile precedate de vârstnice riduri
Aiurind râsul cu ugere din piatră de ziduri;
Hai să râdem aşa şi aşa
Din lichidul cefalo-cumva,
Să ne umplem de glorie cinul,
Ca ulceaua umplută cu vinul,
Ca păduchii din blana de urs,
Că nimic nu ne e de ajuns.

Hai să râdem abil, diplomatic, mustăcind a venin,
Să ne repetăm că ne este bine şi astăzi şi mâine,
Esteţi ai trăirii până în detaliu senin
Când pleoapele ne cad în whisky şi-n vin.
Lipsită e de sens bucata cea de pâine,
Când plânge truditorul ce-are nevoie de mâine!

marți, iunie 22, 2010

Sictireli a sarit ca broasca in lac!

Sictireli a sarit ca broasca, s-a umflat ca broasca si a ajuns inaintea mea in Zelist, in timp ce eu picam prin neprezentare. Bateriile Duracell pe care i le-au pus doctorii  sus, adica la mansarda, i-au creat nu numai o atitudine de Cyborg, ci si dorinte in acest sens, drept pentru care, avand in vedere si ca mi-a comunicat verbal anuntul pe care vi l-am aliniat aci, adica despre el ca a suit mai sus ca Fratii Wright, am facut cuvenita precizare! Bravo, Sictireli! Felicitari! Dar ai grija ca e vreme de ploaie si asta e luata...

Africa de Sud

J'envoie un SOS à tous les Français dans la tristesse de jeudi, voilà ce que je dis
J'envoie un SMS à Hugo, à Patrice, à Henry, à Nico, Ribéry, c'est pas fini

J'appelle l'Alain Giresse, le Michel Platini, le Zizou qui sommeillent dans ton cœur endormi
Tu vas bouger tes fesses, les walkman, les dollars, les lascars, y'en a marre, le Zahia Super Crew c'est fini
Quelle est la tactique, coach ? Quel est le plan de jeu ?
- Qui joue en n° 9 ? Quel est le nom du joueur qui joue en n° 9 ? Anelka tu joues en n° 9.
- Mais j'ai le 21 RayMan ! Tu sais pas lire ou quoi Man ! " Va te faire… sale… "
- Nico pas dire ça, Nico avoir déjà dit " casse-toi pov'con ", c'est pas bien
-RayMan, RayMan tu es si seul ce soir
- J'ai fait couler la pluie dans vos cœurs RayMan, RayMan tu es si seul ce soir
- J'ai fait couler la pluie dans les yeux de Patrice Evra
Fais trembler les filets au moins une fois s'il te plaît, rien qu'une fois
Que tout le monde se lève : ouaaaaiiiiiissss
Que tout le monde fasse : ouaaaaiiiiiissss
Que tout le monde rêve, que tout le monde s'embrasse,
Alors quoiqu'il se passe, t'auras laissé une trace
Mieux qu'un tacle râté, qu'une passe appuyée, qu'un orgueil mal placé
Quelle est la tactique, coach ? Quel est le plan de jeu ?
- Qui joue en n° 10 ? Quel est le nom du joueur qui joue en n° 10 ? Franky Babbitt tu joues en n° 10.
Mais RayMan, j'ai le 7 ! C'est Sydney qui a le numéro 10 !
n'est pas là, Sydney est en Australie, pas en Afrique du Sud, Sydney est en Australie.
RayMan, RayMan tu es si seul ce soir
- J'ai fait couler la pluie dans vos cœurs
RayMan, RayMan tu es si seul ce soir
- J'ai fait couler la pluie dans les yeux de Patrice Evra.

La Chanson du Dimanche : RayMan (les paroles)


LEMONDE.FR
19.06.10 /23h57 • Mis à jour le 20.06.10/08h47

luni, iunie 21, 2010

1,2,3…Go!


Tati, scrie pentru mine,

Ma auzi,

Scrie pentru mine o gradina,

O gradina goala, in care putem ajunge putini,

In care putem sa ne vorbim noi, fara sa fim ascultati de altii,

In care putem sa crestem flori fara sa fim obligati sa le vindem,

Scrie sentimente, ca si cand usile ne-ar lovi in fata,

Si tu ai injura cu gura ta,

Uita-te, tati, inapoi, de ce te feresti?,

Aici nu te tradeaza nimeni!,

Nimeni nu te incearca,

Imi place tati, geaca asta de piele,

Fiindca si eu inca iti port puloverul,

Pacea ta interioara si hotararea ta,

De fapt, stiu ca intr-un singur loc

Pot avea 3 ore de visari barbatesti,

Aici, unde ziua este libera de ceata,

Chiar daca ploua si e genul fericirii.

Ca intr-o biografie recunoscatoare,

Indiferenta la singuratatea instalata intre noi,

Fiindca am jucat TABU,

Iar mama se bucura de intoarcerea mea

ACASA.

vineri, iunie 18, 2010

PESIMISM



Ea îmi dă totul, eu îi fur iubirea!

Câte cocoare-şi rup aripa

În astă noapte de blestem!

Rămâne-n urmă numai clipa

Acelei vreri pe care-o chem.


Mănâncă din adâncuri carnea

Plăpândă ca un fruct cu viermi,

Să moară mărul de-mpreună

Cu gura pe care n-o cerni.


Iar dintr-o pană de cocor pogorâtă

Peste pământ dintr-o lulea

Se cerne puful de cenuşă

Mereu clipind peste o stea



Ce nu adulmecă nici clipa, nici altceva

Nici altceva!!!

joi, iunie 17, 2010

BALADĂ DE PREA PUŢIN…

Noi prea puţin ştiam că banii costă,

Noi prea puţin ne împuşcam în cap,

Din veacuri moartea violentă-i mostră

Pentru poveşti cu strigi şi cu harapi.


Noi prea puţin prindeam în cărţi terestre

Vânzarea sufletului pentru un ban în plus,

Din cereri facem paranoi ecvestre

Şi nu ne spune nimeni că nu e de ajuns.


Degeaba strigă oglinzile nebune,

Noi prea puţin ne mai privim pe noi,

În inimă chiar poate să ne tune

Tăcuţi ne chinuim, căci suntem goi.


Prea permeabil, molipsit aiurea

De boli de piele, tatuaje arse,

Noi prea puţin cunoaştem lumea,

Chiar dacă ea ne strigă-n oase.


Pe orbita jalei obligaţi să ţinem

Înfricoşarea cinicului timp

Noi prea puţin ştiam să râdem,

Eu prea puţin ştiam să mint.

miercuri, iunie 16, 2010

Sampanie, bucurie, au ciuruit inca o data... 5 milioane sau mai multi?!

Razbunarea Pruncilor!

Moțiunea a căzut! Băsescu și ai lui pun cruce României

June 15, 2010 at 16:50

Dan Patrascu

 Am urmărit astăzi cu încordare și atenție cea mai mare parte a dezbaterilor de la Palatul Parlamentului și aveam impresia că asist la prohodul României. Marele călău al neamului nostru a fost absent, dar l-a avut ca reprezentant în Parlament pe cel care are înălțimea perfectă pentru anumite acțiuni teoretic mai puțin plăcute pentru prestator, dar foarte plăcute pentru beneficiar. Și domnul Boc a făcut exact ceea ce trebuia să facă brațul putred al celui care a pus cruce României: a acuzat guvernările trecute, a dat cu parul în stânga și în dreapta, s-a înconjurat de gorile hâdoase care au luat la bătaie jurnaliștii și a jucat rolul piticului salvator până la capăt. Păcat că nu suntem în Albă ca zăpada, că poate atunci mai puteam avea o vagă speranță în ceea ce privește piticii.



Dar România nu este Albă ca zăpada iar primul pitic al țării nu o va putea salva scoțându-i mărul din gât. Sub conducerea autoritară a găștii Băsescu, România a devenit, mai de grabă, întruchiparea grotescă a Babei Cloanța sau a omului negru ce-i bagă în sac pe copiii neascultători. Cu măsurile de austeritate propuse de Băsescu (ele nu au venit nici de la FMI, nici de la Guvern) România tinde să devină un uriaș lagăr de concentrare din care scapă cine poate.



Este cinic, dar Băsescu este pe cale să rezolve toate problemele României. Pensionarii vor muri pe capete, căci nu își vor putea permite medicamentele necesare și astfel se va rezolva problema pensiilor. Traian Băsescu este un veritabil Nero al zilelor noastre. Și-a dat seama că pentru a scoate țara din criză trebuie să o treacă, mai întâi prin foc. Cam asta a făcut Traian Băsescu: a incendiat România dând vina pe ”cancerul” societății, adică pe românul de rând care își duce viața de pe o zi pe alta și care nu poate privi spre orizont.



Când Roma ardea, Nero se desfăta în ospețe. După ce a contribuit la incendierea România, Elena Udrea și-a invitat colegii la un pahar de șampanie pentru a sărbători marea victorie. Șampania fină a doamnei Udrea devine venin mortal pentru români, dar cui îi mai pasă? Mâine Elena Udrea va putea să meargă la Milano să mai spargă câteva zeci de mii de euro pe cumpărături în timp ce firmele portocali vor contiua să primească contracte cu statul de milioane de euro.



România a ajuns din nou în perioada feudală, atunci când un tiran își sacrifica întreaga populație pentru propria sa bunăstare și a unui grup restrâns de persoane. Pentru PDL președintele României nu este un reprezentant al poporului ci un stăpân nemilos! Poate decide în orice clipă viața sau moartea supușilor. Acum a decis moartea majorității pentru ca ”elita” să-și continue huzurul, căci se apropie perioada concediilor, yahturile PDL-iștilor sunt deja etalate la Portofino sau Saint Tropez. Oare vor mai simți bercenii, videnii, blăgenii și udrenii mirosul rânced al cadavrelor din România atunci când vor huzuri pe Coasta de Azur? Mă îndoiesc. Pentru ei banul nu are miros și condamnarea la moarte a unui întreg popor este un simplu accident de parcurs, victime colaterale.



Ceea ce domonul Băsescu pare că uită este sfârșitul oarecum tragic al împăratului Nero. Va veni și ziua judecății pentru Băsescu și gașca sa, iar atunci îi vom auzi pe toți cum se întreabă în cor, precum împăratul roman: ”E oare atât de greu să mori”? E foarte greu să mori (inclusiv la nivel politic) atunci când ai dus o viață lipsită de demnitate. Atunci când îți vinzi sufletul moartea este doar un sfârșit dureros. Iar când va veni acest moment pentru gașca lui Băsescu, toate durerile poporului se vor abate asupra lor!

marți, iunie 15, 2010

Boiangiu Victor, Cantaragiu Bogdan, Magureanu Cezar , Dan Pasat sunt cei care votati sau reprezentand pe giurgiuveni in Parlament, au votat impotriva lor. Lor si tuturor acelora care nu au votat Motiunea impotriva Saraciei le dedic scrierea: Baroane, de Tudor Arghezi

Ce semeţ erai odinioară, dragul meu, de n-ai mai fi fost. Şi ce mojic! ce mitocan! Ce bădăran! Nu te mai recunosc. Parcă în hainele tale a intrat alt om şi parcă celălalt a plecat în pielea goală, pe undeva, prin ceruri ori iad.


Botul nu-ţi mai e aşa gros, fălcile ţi-s mai puţin dolofane şi ai început, Doamne!, să şi surâzi cu buzele alea groase, şterse de unsoare. Ceafa ţi s-a mai tras, guşa s-a mai moderat, burta caută un relief mai aproape de spinare. Nici părţile de dindărăt nu mai sunt atât de expresiv dominante, dedesuptul croielii scurte.

Cred că nu mai iei dimineaţa patru cafele cu lapte, o halcă de şuncă şi opt prăjituri, cu care ţi-ai pus din nou în funcţiune intestinul gros, anemiat de răbdări prăjite. Te umpluseşi bine, până la râgâială. Ţi-aduci aminte ce sfrijit erai pe când erai sărac şi cum ne pălmuia căutătura ta aţâţată după ce te-ai procopsit. Îndopat cu bunurile mele, nu-ţi mai dam de nas şi ţi s-a părut că eram pus pe lume ca să slujesc mădularele tale, burţii, guşii, sacului şi dăsagilor tăi: ăsta era rostul meu, a trebuit să-l aflu de la tine, flămândule, roşcovanule, boboşatule, umflatule.

Mi-ai împuţit salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut şi cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, şi mirosea pănă la Calafat, nobilă spurcăciune!

I-auzi! Vrea să-mi fie stăpân şi să slugăresc la maţele lui, eu care nu m-am băgat rândaş nici la boierul meu. Vrea trei părţi şi din văzduhul meu, ca să răsufle în răcoarea mea numai el. Lasă-mă să-mi aleg stăpânul care-l vreau eu, dacă trebuie să mă robesc, nu să mă ia la jug şi bici, înfăşcat de ceafă, cine pofteşte.

Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul şi hrisoavele mele, scrise pe cojoc, şi tu zdrenţele tale. Scrie pe ale tale Radu? Nu scrie!... Scrie Ştefan? ? Nu scrie!... Scrie Mihai, scrie Vlad, scrie Matei? Nu! Păi ce scrie pe cârpele tale? Degete sterse de sânge?

Mi-a ieşit o floare-n grădină, ca o pasăre roşie rotată, cu miezul de aur. Ai prihănit-o. Ţi-ai pus labele pe ea şi s-a uscat. Mi-a dat spicul în ţarină cât hulubul şi mi l-ai rupt. Mi-ai luat poamele din livadă cu carul şi te-ai dus cu el. Ţi-ai pus pliscul cu zece mii de nări pe stânca izvoarelor mele, şi le-ai sorbit din adânc şi le-ai secat. Mocirlă şi bale rămân după tine în munţi şi secetă galbenă pustie în şes. Şi din toate păsările cu graiuri cântătoare, îmi laşi cârdurile de ciori.

Începi să tremuri acum, căzătură. Aşa s-a întâmplat cu toţi câţi au umblat să-mi fure binele ce mi l-a dat Dumnezeu. Te-ai cam subţiat şi învineţit. Obrazul ţi-a intrat în gură, gulerul ţi-a căzut pe gât ca un cerc de putină uscată. Dacă te mai usuci niţel, o să-ţi adune doagele de pe jos. Ce floacă plouată-n capul tău! Ce mustaţă pleoştită! Ce ochi fleşcăiţi! Parcă eşti un şoarece, scos din apă, fiartă, de coadă, Baroane...







Publicat în Informaţia zilei, 30 septembrie 1943,

face parte din volumul Pamflete, Editura Minerva, 1979.

luni, iunie 14, 2010

ActMedia News Agency:

The Russe subprefect Ivan Grigorov relaunched in Giurgiu an appeal to the minister of transport of Romania to drop the bridge tax, bridge linking Giurgiu to Russe, NewsIn says.


On a visit to Giurgiu, the subprefect of Russe Ivan Grigorov stated that by dropping the bridge tax the trade between the two countries would be supported.

« We appeal to the authorities of Romania as regards the elimination of diminution of the bridge tax. If the tax is dropped, the trade between the two countries will increase” Ivan Grigorov said.

In his turn, the public administrator of Giurgiu county, Ionel Muscalu stated that the Bulgarian government had requested the Romanian government the elimination of the bridge tax.

« The Bulgarian government required the Romanian government to eliminate the bridge tax. If they decided this thing, it is time we did something. There is no way we could have trade relations without the dropping of this tax” Muscalu said.

The Russe subprefect Ivan Grigorov participated on Thursday in Giurgiu to a meeting of the local group of agriculture representatives in the Giurgiu county and the Russe district, set up one month ago.

The group, made up of representatives of the local authorities, business people and specialists in agriculture and food processing in Giurgiu and Russe visited the headquarters of two companies belonging to the domestic producers of dairy products, and a ostriches farm near Rasuceni.

The visit was aimed at establishing contacts with a view to future collaboration between the producers in Giurgiu and the ones in Russe.

luni, iunie 07, 2010

Liceul Ion Majorescu din Giurgiu are nevoie de ajutor

Vă rog pe toţi cei care îmi sunteţi prieteni să votaţi pentru salvarea liceului Ion Majorescu  şi prin proiectul depus pe Ţara lui Andrei!
"Batrane liceu, vrem sa traiesti!" inscris in concursul Scoala lui Andrei.


http://www.taraluiandrei.ro/scoala/proiecte/batrane-liceu-vrem-sa-traiesti!_71.html

Proiectul "Batrane liceu, vrem sa traiesti!" a fost propus de profesorul  de la Colegiul national Ion Maiorescu din localitatea Giurgiu, judetul Giurgiu. La realizarea proiectului au participat 21 elevi, restul il aflaţi acolo sau direct la liceu...

Imaginea bătrânului pian aruncat mort în baia devastată este o imagine plină de sugestii, de amintiri şi de năluci!
Pentru a lupta împotriva unui astfel de prezent, merită să ne alăturăm luptei frumoase a  acestui grup de profesori şi elevi.

vineri, iunie 04, 2010

(Deschis pentru inventar) Am primit astazi o bucurie, un poem de-al meu a fost tradus in limba bulgara si a participat la un festival de cultura din orasul Byala-Bulgaria. Ii multumesc pentru acest lucru doamnei Lili Ganceva ЗА ВЕРИГИТЕ НА ПОЕТА



Поетите са тези, които носят бижута, вместо вериги

Вериги са за тях един опит да напуснат

други свободни

Тъй като много от тях са Imbeciles, често си мислят

поети дори и да се съхраняват във вериги.

Какви статистически данни не виждам хора, обичам думи

това е, че поетите могат да летят дори да бъде

Помощ вериги като крила.

Поетите не вярвам Христос, защо не отидете на вериги

мисълта, че като ги

греховете на света.

Те получават вериги да покаже на света, че въпреки че

вериги, да рева.

Прометей е първият поет.

След това на Омир, който визия верига.

Последваха много поети и всички носеха вериги

като бижута.

miercuri, iunie 02, 2010

MOSTENIREA VACARESTILOR- de Victor PETRESCU

Ediţia A XXXII -A


Târgovişte, 22 septembrie 2000



Organizatori: Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural, Complexul Muzeal Naţional "Curtea Domnească" Târgovişte, Biblioteca Judeţeană "Ion Heliade Rădulescu", Centrul Creaţiei Populare Dâmboviţa, Primăria Municipiului Târgovişte.

Juriul şi invitaţii: Barbu Cioculescu, Mircea Horia Simionescu, Tudor Cristea, Nicolae Oprea, Alexandru George, Ştefan Ion Ghilimescu, Victor Petrescu, Mihai Gabriel Popescu, George Geacăr, Ştefan Caraman



Laureaţi:

Secţiunea poezie:

- Emil Stănescu - Târgovişte - premiul I

- Iulia Bălcănaş - Oneşti - premiul II

- Evelina Mihaela Împărăţel - Gorgota - premiul III şi premiul revistei "Târgoviştea" pentru debut.



Secţiunea proză:

- Cristian Radu Corcan - Brăila - premiul I

- Ionel Muscalu - Giurgiu - premiul II

- Elena Maximov - Galaţi - premiul III

- Nicu Ferdean - Timişoara - menţiune şi premiul Editurii "Pandora"

- Andrei Lucaciu Drăgoi - Târgovişte - menţiune, premiul Bibliotecii Judeţene "Ion Heliade Rădulescu"

- Alina Boia - Calafat - menţiune, premiul "Ion Ghica" al CEC Târgovişte;

- Mihaela Dumitrescu - Vâlcea - menţiune, premiul revistei "Litere" şi al Editurii Bibliotheca

- Gabriela Galbău - Piatra Neamţ -- menţiune

- Mihaela Zvetina - Târgovişte - menţiune



Secţiunea teatru:

- Bogdana Darie - Bucureşti - premiul I

- Andrada Ganea Vissarion şi Alin Zaharia - Târgovişte - premiul II

- Ştefan Peca - Târgovişte - premiul III

- Aurelia Dumitrescu - Bucureşti, Dorina Şandor - Târgu-Mureş - menţiune.



Premiul pentru literatură al municipiului Târgovişte a fost acordat lui Mircea Constantinescu.





Târgovişte este un nume de rezonanţă în istoria neamului românesc, deţinând, mari perioade de timp, o poziţie importantă în viaţa politică, socială, economică şi, nu în ultimul rând, în cea culturală a ţării.


De numele vechii Cetăţii de Scaun se leagă destinul multor membri ai familiei Văcăreştilor care au jucat multe secole un rol deosebit în viaţa politică, socială şi culturală a ţării. Genul liric le datorează lui Ienăchiţă, Alecu, Nicolae sau Iancu Văcărescu, ca reprezentanţi ai primei etape de dezvoltare a poeziei noastre naţionale.

Locul Târgoviştei în dezvoltarea "scripturilor române" este întregit şi de marele triumvirat romantic Heliade - Cârlova - Alexandrescu care impun prin lirica lor un nume rezonant în istoria noastră naţională.

Iată de ce, după reorganizarea administrativă a ţării (1968), s-a gândit o revigorare a fenomenului literar, atât sub aspectul creaţiei cât mai ales sub cel al cunoaşterii fenomenului, al schimbului de idei cu alte medii literare ale ţării.

Demersul nostru se doreşte a fi o aducere-aminte a modului în care s-a zămislit şi şi-a manifestat existenţa neîntreruptă Festivalul iar apoi Concursul Naţional de Literatură pe durata a patru decenii.

Poeta târgovişteancă Ştefania Stâncă sublinia: "Primul Festival de poezie românească, celebrat deunăzi la Văcăreşti, sub dărnicia autumnală a soarelui dâmboviţean, ne-a prilejuit revederea atâtor poeţi dragi cu care colindam cândva şezătorile să-i spunem ţării poezii" (revista Valachica, din 1969). Aceste cuvinte sintetizează într-un fel, dorinţa unor intelectuali, la un an de la reorganizarea teritorială a ţării, revenită la împărţirea tradiţională, de a da glas la Văcăreşti şi pe plaiurile încărcate de legendă ale Târgoviştei, testamentarului legământ al lui Ienăchiţă Văcărescu Urmaşilor mei Văcăreşti!/ Las vouă moştenire/ Creşterea limbei româneşti/ Ş-a patriei cinstire. Dintre aceştia Constantin Manolescu, Victor Petrescu au fost cu gândurile şi piatra de început. Lor li s-au alăturat în timp mulţi alţii, cu idei novatoare. De altfel, unde se putea încerca materializarea acestora decât la Târgovişte? În toamna lui 1969, ne-au onorat cu prezenţa lor: Mihai Beniuc, Alexandru Piru, Augustin Z. N. Pop, George Păun, Ion Bănuţă, Ion Horea, Ion Crânguleanu, Ion Ilea, Ion Molea, precum şi o serie de tineri scriitori târgovişteni.

Ediţie de ediţie, Festivalul de literatură "Moştenirea Văcăreştilor" devenit pe parcurs şi Concurs de creaţie pentru tinerele talente, mai întâi din judeţ, apoi din întreaga ţară, şi-a îmbogăţit structura, s-a diversificat ca arie de cuprindere, iar calitatea demersului cultural şi a actului creativ s-a ridicat la cote din ce în ce mai înalte.

În primele ediţii accentul s-a pus pe întâlnirile publicului din Văcăreşti, Târgovişte şi din alte localităţi ale judeţului, cu scriitorii târgovişteni şi nu numai. Ele au fost benefice, înlesnind un fructuos schimb de idei pe marginea moştenirii literare a legendarelor meleaguri dâmboviţene, dezbateri asupra actului de creaţie sau a demersului cultural pe care-l implică acesta.

La primele ediţii au participat nume reprezentative ale literaturii şi culturii româneşti ca: Mircea Horia Simionescu, Traian Lalescu, Matei Alexandrescu, Marin Bucur, Radu Petrescu, Gheorghe Tomozei, Costache Olăreanu, Alexandru George, Şerban Cioculescu, Alexandru Piru, Vasile Netea, Ana Blandiana, Agatha Grigorescu-Bacovia, Mircea Dinescu, pentru a aminti doar câţiva. Aceştia au făcut o simbioză firească mai întâi cu tinerele talente, apoi cu scriitorii consacraţi din judeţul nostru. De altfel începând cu 1971, Casa Judeţeană a Creaţiei Populare, a instituit premii anuale, precum: premiul "Ienăchiţă Văcărescu", pentru poezie (George Coandă, 1971, Tudor Cristea, 1972, Nicolae Popescu - Bogdan, 1973); premiul "Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti" pentru proză (Gheorghe Vălcescu, 1971, Aurelian Trandafir, 1974); premiul "Smaranda Gheorghiu", de literatură pentru copii (Aurel Iordache, 1971); premiul "Ion Luca Caragiale", pentru dramaturgie (Aurelian Trandafir, 1971); premiul "Raicu Ionescu Rion", pentru istorie şi critică literară (Victor Petrescu, 1972), premiul "Ion Ciorănescu", pentru debut literar (Sorin Ionescu, 1971 şi Iulian Penescu, 1974). De asemenea, premiile Concursului de creaţie poetică "Văcăreşti '75" au revenit lui Nicolae Popescu Bogdan, Anton Gagiu, Mihail I. Vlad, Horia Cernău (toţi din Târgovişte), Cornel Costache, Nicolae Radu (Găeşti), Mircea Drăgănescu (Titu) şi Nicolae Iancu (Bărbuleţ). Din multitudinea manifestărilor culturale pe care le semnalăm în capitolul următor ("Remember"), nu putem să nu subliniem câteva cu profunde semnificaţii în viaţa spirituală a Târgoviştei, în primul rând. Dintre acestea: revenirea la vechea denumire a liceului simbol al oraşului "Ienăchiţă Văcărescu"; atribuirea denumirii "Ion Heliade Rădulescu", Liceului nr.3.

În cele mai multe dintre ediţii poezia s-a îngemănat cu muzica, cu teatru, de unde au izvorât clipe de mare frumuseţe morală, spirituală (spectacolul "O dinastie literară" al Teatrului Casei de cultură a municipiului Târgovişte; recitalul literar - muzical "Las vouă moştenire" - Bucureşti, 1970; spectacole de muzică şi poezie, susţinute în decorul legendar al Curţii Domneşti, ca şi spectacolul de sunet şi lumină "La porţile istoriei").

De-a lungul anilor, multe ediţii ale Festivalului au fost incluse în manifestări culturale de mai mare amploare şi diversificare ("Mesaje dâmboviţene în timp", "Patrimonium", "Cântarea României" sau "Testamentum"). Ele au fost benefice actului cultural, mai puţin însă actului creativ, ceea ce a dus de multe ori la estomparea mesajului dorit de iniţiatorii Festivalului. Referindu-ne la latura culturală, trebuie să subliniem că în timp, în cadrul Festivalului, sau în cadrul manifestărilor amintite, am beneficiat de prezenţa unor nume reprezentative ale scenei şi muzicii româneşti: Ştefan Ciubotăraşu, Ileana Stanca, Florin Piersic, Emil Liptac, Tudor Gheorghe, Ion Fălculete, Octavian Cotescu, Rodica Mandache, Dan Tufaru, Florin Zamfirescu, George Mihăiţă.

Fructuoase schimburi de idei privind actul de creaţie, mesajul acestuia, stadiul prezent şi prospectiv al liricii româneşti s-au realizat aproape la fiecare ediţie între invitaţi şi laureaţi, cu alţi membri ai cenaclurilor literare din judeţ sau din ţară. Au avut loc schimburi de experienţă între cenaclurile târgoviştene şi cele din Bucureşti sau alte zone ale ţării, nu neapărat în cadrul puţinelor zile ale Festivalului. De altfel aşa cum rezultă din documentarea noastră, în perioada 1976-1980, abandonându-se complet stimularea prin premiere a actului creativ, Festivalul s-a dorit desfăşurat pe durata întregului an, subordonându-şi toate manifestările literare (consfătuiri, simpozioane, expoziţii de carte, documente, întâlniri cu scriitorii, lansări de noi apariţii etc.)

Din 1981, se reia într-o formulă nouă Concursul de creaţie literară. Se acordă numeroase premii la poezie, acestea decernându-se nu numai unor creatori din Târgovişte sau judeţ (Vivi Anghel, Valeriu Liţă Cosmin, Constantin Voicu, Elena Dumitru), dar şi din alte zone ale ţării (Târgu-Mureş, Piatra Neamţ, Botoşani, Bucureşti, Hunedoara, Slobozia). Printre premianţii la proză întâlnim pe Nicolae Ariton (Vaslui), Costel Bunoaica şi Ion Teodorescu (Slobozia). Se confirmă începând cu această ediţie transformarea "Moştenirii Văcăreştilor" în concurs naţional.

Începând cu ediţia 1982, consemnăm implicarea revistelor literare, a unor ziare şi edituri în stimularea creaţilor premiate la Concurs. Astfel, an de an, până în 1989, acestea sunt publicate în revistele "Contemporanul", "Argeş", "Astra", "Amfiteatru", "Convorbiri literare", "Cronica", "Steaua", "Ramuri", "Tomis", "Transilvania", "Tribuna", "Vatra", "Săptămâna", "Cântarea României", "Orizont", "Albina", "Luceafărul", "România literară", "Flacăra" sau ziare ca "Scânteia tineretului", "Dâmboviţa". Enumerarea acestora cred că ne scuteşte de comentarii privind amploarea şi prestigiul pe care le-au căpătat strădaniile noastre. De asemenea, au încurajat tinerele talente edituri ca: "Minerva", "Albatros", "Dacia", "Scrisul românesc", "Junimea", precum şi o serie de instituţii judeţene: Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice, Biblioteca, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni precum şi Liceul "Ienăchiţă Văcărescu" sau Sucursala C.E.C Târgovişte (premiul "Ion Ghica").

Demersul Festivalului "Moştenirea Văcăreştilor" a fost benefic completat mulţi ani de ediţiile Concursului judeţean de creaţie literară pentru elevi "Pana Văcăreştilor" sau de Secţiunea de interpretare a poeziei româneşti.

În 1985 s-a acordat pentru prima oară marele Trofeu al oraşului Târgovişte "Pro arte poetae - Civitas Targovestae", pentru lucrări publicate în 1984, poeţilor Nicolae Dan Fruntelată şi Romulus Vulpescu, iar în 1986 Marele Premiu "Moştenirea Văcăreştilor", rezervat membrilor Uniunii Scriitorilor, a revenit lui Florentin Popescu.

Itinerariile spirituale s-au constituit în timp pentru invitaţi şi participanţi în prilejuri de documentare şi cunoaştere a peisajului mirific dâmboviţean.

Evenimentele din decembrie 1989 au condus la o nouă viziune şi abordare a generoasei idei de zămislire, cu două decenii în urmă, a ceea ce s-a dorit de noi a fi o treaptă la măreţul şi nemuritorul edificiu al culturii scrise, un modest şi perpetuu omagiu adus dăltuitorilor în cremenea cuvântului.

Din 1990, pe parcursul a peste un deceniu, ediţiile Festivalului-Concurs au fost incluse în suita de manifestări culturale "Testamentum" care au trecut astfel în prim-plan. Au avut loc, de exemplu, spectacole susţinute de actori ai Teatrului "Andrei Mureşianu" din Sfântu-Gheorghe; concerte de muzică folk; serate muzicale; expoziţii de pictură. S-au aniversat 350 de ani de la naşterea Stolnicului Constantin Cantacuzino; 250 de ani de la naşterea lui Ienăchiţă Văcărescu; aniversarea lui Ion Ghica (175); comemorările lui Vasile Cârlova (160) sau I.C. Vissarion (40).

Alt aspect relevant este cel al continuării constante a desfăşurării Festivalului-Concurs neîntrerupt, an de an. În afara organizatorilor tradiţionali au apărut nume noi: Universitatea "Valahia" Târgovişte, Fundaţia pentru Tineret, Societatea de Ştiinţe Filologice - Filiala Dâmboviţa, Cercul Militar Târgovişte, Casa Corpului Didactic, Primăria Municipiului Târgovişte, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, instituţii teatrale ale Târgoviştei, case de cultură şi cămine culturale din judeţ.

De asemenea, s-au reluat sau iniţiat contacte fructuoase care au dus la participarea unor instituţii centrale: Ministerul Culturii şi Cultelor, Muzeul Literaturii Române, Radiodifuziunea Română, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici.

Ca şi la multe ediţii anterioare anului 1989, când o serie de edituri bucureştene, ziare şi reviste literare acordau premii, în ultimii ani se alătură demersului organizatorilor edituri târgoviştene ("Bibliotheca", "Pandora-M", "Macarie", "Pildner&Pildner") ziare şi reviste ("Litere", "Curier", "Dâmboviţa", "Jurnal de Dâmboviţa", "Realitatea dâmboviţeană").

Un pas important pentru cristalizarea mişcării literare din spaţiul de spiritualitate generic numit al Târgoviştei contemporane, a fost înfiinţarea, în 2005, a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni care cuprinde în prezent 120 de membri din Târgovişte şi judeţ, membri ai Uniunii Scriitorilor din România sau ai Uniunii Ziariştilor Profeşionişti, mulţi dintre ei fiind din alte centre culturale ale ţării sau din străinătate. La activităţile organizate au participat o mare parte a membrilor SST sau alţi scriitori ai spaţiului dâmboviţean: George Coandă, Ion Iancu Vale, Mihai I. Vlad, Mihai Stan, Ion Mărculescu, Grigore Grigore, Doru Mareş, Victor Petrescu, Alin Zaharia, Tudor Cristea, Dumitru Ungureanu, Constantin Voicu, Florea Turiac, George Geacăr, Ştefan Ion Ghilimescu, Ioana Dana Nicolae, Alexandrina Dinu-Paraschiva, Daniela Olguţa Iordache, Ioan Vişan şi mulţi alţii. De altfel, din 2006, Societatea Scriitorilor Târgovişteni se află printre organizatori şi printre cei care acordă premii Concursului.

Recitaluri deosebite au susţinut artiştii: George Stoleru, Dan Claudiu Vornicelu, Orchestra de Coarde a Conservatorului din Bucureşti, actorii Teatrului "Andrei Mureşianu" din Sfântu- Gheorghe, ai teatrelor târgoviştene, "Tony Bulandra" sau cel pentru copii şi tineret "Mihai Popescu".

În afara expoziţiilor de carte, manuscrise ale unor scriitori, s-au vernijat în diferitele locaţii expoziţii în cadrul Bienalei de artă plastică "Gheorghe Petraşcu", cele ale Victoriei şi Marin Zidaru, a altor artişti plastici din Târgovişte, sau expoziţii de grafică de carte semnate de Alexandru Coman.

În cadrul diferitelor ediţii ale "Testamentului" şi ale "Moştenirii Văcăreştilor" s-au dezvelit plăci comemorative, pentru cinstirea unor scriitori ca: Vasile Voiculescu (Bezdead); I.C. Vissarion (Costeşti-Vale); familia Ciorăneştilor (Moroieni); Ion Luca Caragiale (azi I.L. Caragiale, fost Haimanale); George Cair, Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Ion Heliade-Rădulescu (Târgovişte).

Pe lista cu numele juriilor şi invitaţiilor la diferite ediţii de după Revoluţie întâlnim nume importante ale literaturii noastre (cum de altfel au fost începând chiar cu prima ediţie, cea din 1969). Dintre acestea amintim pe cele ale lui Eugen Simion, Fănuş Neagu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Alexandru George, Cezar Ivănescu, Barbu Cioculescu, Teodor Vârgolici, Mircea Constantinescu, Mircea Anghelescu, Florentin Popescu, Henri Zalis. Alături de aceştia şi de alţi scriitori din diverse generaţii şi centre culturale ale ţării s-au aflat, ca membri ai juriului sau invitaţi şi mulţi scriitori târgovişteni sau din judeţelui nostru, care s-au afirmat deja în peisajul literar la nivel naţional: Tudor Cristea, George Coandă, Ştefan Ion Ghilimescu, Victor Petrescu, Grigore Grigore, George Geacăr, Mihai Gabriel Popescu, Nicolae Neagu, Dumitru Ungureanu, Doru Mareş, Mihai Stan, Theodor Nicolin.

Prin deschiderea şi libertatea de exprimare de după Revoluţie, demersurile organizatorilor au condus la invitarea unor scriitori români ce trăiesc în alte spaţii geografice (ne referim la Virgil Necula - SUA; Ştefan Sotir Dragomir - Germania; Alexandru Ciorănescu - Spania) sau la cei din Republica Moldova (acad. Mihai Cimpoi - preşedintele Uniunii Scriitorilor; Emilian Galaicu Păun, Iulian Filip, Janos Ţurcanu).

Trecând la organizarea propriu-zisă a Concursului, în ultima perioadă el a fost structurat pe trei secţiuni: cea de poezie, proză şi eseu, la care s-a adăugat cea de teatru scurt, cu intermitenţe, ceea ce a făcut ca el să devină cea mai complexă competiţie de acest gen din ţară. Au fost expediate multe lucrări, care au necesitat, conform regulamentului, o prejurizare care să cumpănească corect şansele celor care încearcă să bată la porţile afirmării.

Au fost premiaţi, printre alţii, concurenţi din Galaţi, Satu Mare, Timişoara, Bistriţa, Slatina, Bucureşti, Brăila, Giurgiu, Piatra Neamţ, Iaşi, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Bacău, Oradea, Constanţa, Suceava, Ploieşti, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Focşani şi alte centre culturale ale ţării. Din această simplă enumerare putem trage concluzia că aria de cuprindere este, prin eforturile de ani de zile, remarcabile. Mulţi premianţi sunt din Târgovişte sau din localităţi ale judeţului nostru. De asemenea, au obţinut premii concurenţi din Republica Moldova (exemplificăm prin Trofeul Festivalului şi Premiul special al Universităţii "Valahia" Târgovişte atribuit Olgăi Anghelici din Chişinău).

Continuând o iniţiativă mai veche, din 1985, de atribuire a Trofeului oraşului Târgovişte sau cea din 1986, în care s-a acordat Marele Premiu "Moştenirea Văcăreştilor", după 1990, mulţi ani la rând a fost instituit Premiul pentru Literatură al Municipiului Târgovişte pe care au avut cinstea să-l obţină scriitori cunoscuţi, cu legături de suflet în Cetatea de Scaun: Barbu Cioculescu, Mircea Constantinescu, Teodor Vârgolici, Nicolae Neagu, George Coandă, Tudor Cristea, Eugen Simion.

Ediţiile Festivalului-Concurs au fost larg monitorizate în mass-media (presă, emisiuni radio şi TV) atât la nivel local, cât şi central. Au apărut articole care relatau despre desfăşurarea ediţiilor sau promovau creaţiile premianţilor în: "România Liberă", "Evenimentul Zilei", "Cotidianul", "Dâmboviţa", "Jurnal de Dâmboviţa", "Realitatea dâmboviţeană", "Zburătorul", "Longitudini", "Curier", "Litere", "Târgovişte", "Contrapunct", "Echinox", "Dialog", "Tribuna", "Sinteze", "Climate literare" etc.

Posturile TV şi radio locale au mediatizat, de cele mai multe ori, evenimentul. Remarcabil este faptul că mulţi dintre premianţi au debutat ulterior editorial, devenind membri ai unor uniuni şi asociaţii literare, afirmându-se în peisajul cultural al ţării. Mai mult, nu sunt puţin cei care lucrează în presă, susţin rubrici culturale, au absolvit studii superioare de jurnalistică, filologice sau în domeniul comunicării. Nu nominalizăm pentru a nu greşi şi a nemulţumi pe cineva.

Organizatorii în timp s-au preocupat pentru a asigura concurenţilor, dar şi membrilor juriului sau invitaţiilor, posibilitatea de a vizita monumentele şi muzeele târgoviştene ("Curtea Domnească", "Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni", "Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti", "Casa-atelier a pictorului Gheorghe Petraşcu", "Colecţia Vasile Blendea", "Muzeul de Istorie"), complexele monahice de la Dealu, Viforâta, Mănăstirea Cobia, Nucet şi nu, în ultimul rând, Văcăreştii, iubit şi cântat de poeţi.

Am făcut o retrospectivă a drumului parcurs, timp de patru decenii, de Festivalul-Concurs "Moştenirea Văcăreştilor". El s-a născut din dorinţa de afirmare a unor slujitori ai slovei scrise, dar şi din necesitatea de a face cunoscută în rândurile scriitorimii, zestrea inestimabilă a acestor meleaguri de spiritualitate românească. Dacă am reuşit, nu numai trecutul şi prezentul, dar şi scrugerea ireversibilă a timpului vor decide. Ne supunem "dreptei judecăţi a vremurilor". (Victor Petrescu)

De ai putea

Să ții cu tine sufletul aproape, Să-l bucuri cu pădure și cu ape, Cu flori să îl dezmierzi în orice vis Și-n inimă să-ți faci un paradis....