duminică, martie 11, 2012

Cântarea unei măreţii: Să închinăm o odă poporului japonez!

Japonezii comemorează  un an de la accidentul nuclear de la centrala Fukushima, generat de un tsunami soldat cu 19.000 de morţi şi dispăruţi în nord-estul ţării.




Crede cineva că putem să ne sacrificăm  mereu,
Că putem să nu ne întoarcem acum la Dumnezeu,
Că acum nu avem lângă noi îngerii  mereu păzitori,
Că a fi român este  întâmplător?

Că  nu mă doare timpanul şi nu pot să strig,
Că ideea mă doare, de dor şi de frig,
Că mă arde zăpada căzută nipon,
Că simt cum mă pierd acum, când răstorn
Toate tăcerile, strigătele, luminile,
Când nimic nu mai are logică în nimic,
Deşi noi am vrea ca timpul să se ghemuiască
Într-o cultură de ama, perle şi ceai,
Nu în dispute culturale cu verbul mai ai!
Fiindcă oamenii aceştia nu plâng nici un pic,
Pentru că nu-i interesează publicitatea,
Diluarea sufletului sau neputinţa verbului a fi,
Nici atunci când în japoneză înseamnă a trăi...

Am învăţat cu toţii şi cerul şi oceanul,
Văzându-i cum se luptă nerătăciţi cu valul,
Cum vin din lacrimi calde să-nfrunte şi zăpada,
Copii de nouă ani ce îşi împart corvoada
De a-şi căuta părinţii prin mormane de lux,
În care zac mansarde  şi maşini în reflux,
Fiindcă la piept speranţa le bate mult în sept,
Copilul acesta care ieri n-avea griji, ci drept,
Care azi mai visează, plângând în gândul lui...
Fiind în fapt şi el... un pui,... al lumii pui.


Eu plâng, mă doare tâmpla, obrazul nu mă ţine,
Copilul mi-l privesc la pieptul meu şi-i bine,
Văd de departe cerul şi sarea lui mă apasă,
Văzând copii niponi care nu mai au casă,
Mă încovoi de clocot, mărturisesc şi-s trist,
Cer azi, uman, din suflet, să cred că mai exist,
Să ajutăm copiii, bătrânii şi săracii,
Să dregem optimist, gândind acum ca dacii!  

4 comentarii:

Roxy spunea...

Ce trist...

Liuba spunea...

cit de frumos si atingator ai scris!

lidia-la escriba-www.deloquenosehabla.blogspot.com spunea...

TRADUCTOR PLEASE!
TANKS
LIDIA-LA ESCRIBA




BLOG ACTUALIZADO OK?VEN

Chiru Alex spunea...

Inca o data felicitari !

Spre marele Nord. Întâlnirea cu Moş Crăciun în alt anotimp.

         - Pe marele vultur care a pârjolit pădurea, vuind cuvintele în gura vajnicului Väinämöinen, faurul veşnic, ce povesteşte des...