vineri, mai 04, 2012

absolut superb efemerul.



Magic răsărit de lună

printre plete de războinică fecioară

mi-a îndoit genunchii

şi suspinul ei s-a ridicat coloană,

Cobora încet lumina printre brazi întunecaţi

ferigile galbene pâlpâiau

ca lumânările printre pinii drepţi şi gravi,

Povestea era fără ocolişuri, dădea de-a dreptul

şi inorogul înţeleptul

îşi ascuţea cornul de secera lunii

dincolo de izvor noi doi ne iubeam, nebunii.

Curgeam unul într-altul ca apa în apă

Ca piatra în piatră

Ca rouă dimineţii în roza sărutată

Clepsidra morţii se-nvârtea aproape

Aorta era autostrada neantului

Era absolut superb efemerul.

Morala: Curând se lasă brume,

postum mai cresc ciuperci,

bulboanele spun snoave,

noi doi culegem melci.

2 comentarii:

elena chiriac spunea...

vom respira iar brume,
ne-or îmbăta zăpezi...
cochilie e lumea,
noi - melci visând livezi...

frumos, frumoasă și pictura lui leonid afremov!

ionelmuscalu spunea...

Va mulţumescîn mod deosebit!

Zi de poezie cu miros de zaibăr copt

Dimineața era caldă ca cearceaful pe care dormisem. Nici un fior, nici măcar în frunze, nicio șoaptă divină de vânt nu mișca vreun fir de i...