miercuri, iulie 23, 2014

PE LÂNGĂ VILLON

Ah, inima-mi hoinară iară zburdă,

Cu mintea-mi limpede se ia la trântă.
Spectacol inedit, medieval,
Solzoasele făpturi de prin podgorii

Roiesc de butii duse către Pan,
Grifoni îmi latră-n oase alegorii,
Clovni şi fachiri îmi tescuiesc prin vine,
Sărmană doamnă nu ştiu cât m-o ţine.

Icoana sărutării tale îmi este leacul,
Când focuri stingi de fuge chiar şi dracul.
De aceea învins, de grasele himere,
Eu te primesc ca buna mea vestire.

Te-mbrac, o, Eva mea, plină de mere,
Cu toată-a mea speranţă în neştire,
Căci pentru asta doar îmi dai putere!

Un comentariu:

Crista spunea...

Estou voltando,espero estar mais presente.
Beijos...

Zi de poezie cu miros de zaibăr copt

Dimineața era caldă ca cearceaful pe care dormisem. Nici un fior, nici măcar în frunze, nicio șoaptă divină de vânt nu mișca vreun fir de i...