SĂ SPUN


Să-i spun acestei lumi că o iubesc

Ca pe ghilotina ce mi-ar zbura capul,

Ca pe muşcătura de cobră - ce şarpe simpatic,

Când se târăşte prin nisipul saharian! - ,

Ca pe, mai ales, înecul într-un râu

(Sau orice apă ce te umflă şi-ţi beleşte ochii),

Ca pe fumătorii care se macină singuri,

În timp ce-mi macină organele,

Ca pe calviţia îmbrâncită pe scalpul meu,

Ca pe buba coaptă născută din colţii babei

Şi dată-n ceara mă-sii de septicimie,

Ca pe scaunul electric şi filmele horror,

Ca pe naufragiul Titanicului, temă repetată

În ciuda bombelor atomice şi a SIDA,

Ca pe burghezii ciugulitori de cadavre.

Să-i spun acestei lumi că o iubesc

De-mi aşez singur mâinile pe piept

Suflând în lumânările de tort,

Ce ne sictiresc stingerea.

Comentarii

Karla a spus…
Waw, ce forta! ce metafore intense, ce imagini furioase, ce versuri scrisnite din dinti si strânse in pumni!...
splendid!:)
```*Wo [-] In*``` a spus…
Mi-ai luat vorbele din gura....
ionelmuscalu a spus…
wow, ce promptitudine!cred ca imi lipseau comentariile dumneavoastra.
Multumesc!
Anonim a spus…
"Obstacles don't have to stop you. If you
run into a wall, don't turn around and
give up. Figure out how to climb it,
go through it, or work around it."
- Michael Jordan, de la persio
geam termopan a spus…
nu stiu despre ce metfore e vorba, dar simt si eu asaltul sufletului asupra sarbatorii false pe care nenorocul acestei tari o propovaduieste...

Postări populare de pe acest blog

Poezia ca spectacol, Prefaţa la Poeme din luna îngerului risipitor de Alex. Ştefănescu

Afară

Omul cu ochii mari și inima rotundă (Un fel de prefață care pictează zâmbetul pe față)