Blestem de zavoare deschise de ape

Alaltaieri seara tarziu vicepresedintele CJ Giurgiu, Dumitru Gavrila, m-a sunat si m-a intrebat daca ma uit la televizor. I-am raspuns ca trebuie sa facem ceva. Mi-a raspuns ca s-a gandit la ceva. Dimineata amandoi eram in biroul domnului primar Lucian Iliescu, propunand sa incepem o colecta din donatii pentru oamenii fara locuinte, fara cer si pamant, doar cu ape si mal din Moldova. A fost nu doar de acord, ci a pus la treaba serviciul de specialitate, alaturi de cei ai CJ Giurgiu. Peste zi, fara chemari, fara publicitate, zeci de giurgiuveni s-au prezentat deja la punctele de colectare cu ce cred ei ca este de folos unor oameni in nevoie. Drama in forma continuata a mii de romani nu este normala, nu este fireasca...

Si daca in ierni zapada nu are nicio miza,

Pasunile strivind pestii din fund de rau,

O tara nu-i in ape, in cer si nici in grija,

Ci-n singura putere, deasupra mult de rau.

Lacrima ti-o vad pe fata, ochiul catre Dumnezeu,

Tu, prieten bun, desigur, esti la fel cum sunt si eu,

Obosit, gandind ca mine, cazand astazi din picioare,

Omorandu-ti astazi gandul, sa  strigi cu disperare.

Ei nu pot sa salte diguri la ‘necuri si-ntre spaime,

Ei nu- s decat jigodii, ce urca din ploi pe drame,

Cand tu iesi incet din glodul si  malul revarsat,

Speranta  o vad in tine.  nici noi nu te-am uitat!

Asa e, Doamne, ei nu au dreptate!

Caci nu ajuta fratii cu umerii firavi,

Lasati atunci in pace,  macar batranii care

Olimpian mai pot si vor sa fie bravi!

Bodoganind incet, plangand cu voce tare,

Cu ape tulburi, repezi , infipte pana-n soare,

O ceapa si o coaja ei doar mai au prin case,

Cutreierand prin  balti, puhoi  de suflet arse.

Si-atunci incet zavoare de ape se deschid,

Sa rupa nesimtirea si prea sinistrul zid,

Care ne inconjoara cu morti si cu nevoi,

Cand ai de sus uitara ca grija e la noi!

Ionel Muscalu, 02.07.2010