 |
| http://karina-lumeanoastra.blogspot.com/ |
Unul pe faţă, cu gust de mâine,
Una pe dos, cu gust de azi,
Cu gust eteric cules din brazi.
Scriu ca ofrandă adusă Ţie,
Doamne de oameni în dor şi glie,
Cum Ţi se aduce mielul cel gras
Sau spicul plin, dau versul ars.
Dau sentimente, dau şi idei,
Puse-n cuptoare, după temei,
Pus lângă naos sau la icoane,
Poeme tari, cu gust de carne.
Nu scriu vreun Psalm, ba nici o Odă,
Nu sunt etern ca David, sobră
Nu-mi este zisa atât de crudă,
Chiar de e coaptă în nopţi şi trudă.
Dau ca un cânt al nesomnului viu
Acest cuvânt , ce acum ţi-l scriu,
Eteric şi ferm, rănind fantasme,
Fiindcă ce scriu nu-s deloc basme.
E un cânt de vise şi lunatice zbateri,
Aprinse clipe, dulci şi prelungi patimi,
Una pe faţă, unul pe dos,
Ca măduva întoarsă în os.
4 comentarii:
Amigo poeta, tenho estado ausente por motivos pessoais, mas não o esqueço e sinto saudades, por isso vim.
Amei seu poema, mesmo não conseguindo traduzir completamente, mas o pouco que consegui entender foi suficiente pra sentir o perfume das suas letras...
Deixo carinhos pra ti, viu?
Beijos
”E un cânt de vise şi lunatice zbateri,
Aprinse clipe, dulci şi prelungi patimi,
Una pe faţă, unul pe dos,
Ca măduva întoarsă în os. „
Eterna noastră zbatere între alb și negru, ieri și mâine, bine și rău, disperare /speranță..
Mulțumesc!
@Flor da Vida: Si mie imi pare ca nu am mai avut timp in vremurile astea din urma, dar parca nici timpul nu are vreme de noi.
@ Incertitudini: Multumesc eu!
Trimiteți un comentariu