marți, mai 03, 2011

După o frecată la mâna a doua pe axa Bucureşti-Londra-Washington, Băsescu aşteaptă biciclete de Beijing

A fost Paşti. Hristos a Înviat! Acum deja ne scuipăm în sân de uimire, căci din jale se întrupează electoratul: directorii PDL au cotizat cu 5000-7000 de lei la pachetele de Paşti (fudulia şi prostia se plăteşte !), acum au început amenzile, ca să-şi acopere gaura, benzina s-a mai scumpit cu un ban, urmează puii şi ouăle de găină cu gust de peşte, cu mai mulţi bani. Cocoş toarnă în ogradă bani adunaţi de peste tot. Eu am lansat un volum de poezii. Acum mă pregătesc să plătesc, alături de voi, dintr-o amendă a TVR1 de 10 000 de lei, fiindcă a făcut publicitate politică pentru PDL în emisiunea Ne Vedem la TVR, din 16 aprilie, în care au fost prezenţi premierul Emil Boc, Elena Udrea şi Gheorghe Flutur – aşa cum aflu de pe Pagina de Media a colegului şi prietenului Petrişor Obae. Tot la TVR îi urmăresc apariţia plină de chintesenţă a preşedintelui nostru, care în esenţă nu are nici un sens, nici măcar giratoriu. Nu-i greu de aflat ideile lui, nu-i greu de urmărit nici felul în care acţiunile îi urmează ideile. Acum se bate cu Blaga pentru funcţia de preşedinte PDL, dar în genere o oarecare sistematizare a ideilor a făcut-o în apariţiile publice de la televiziunea unde noi plătim salariile, ca să ni-l arate pe el şi ai lui, unde i se lasă căpăstrul cât de lung vrea pentru a zburda prin ograda naţională, culcând la pământ cânepa mătuşii Măriuca, pensia unchiului Vasile, chenzina vărului Marius, visele lui Gabriel, fiindcă despre Valentina e clar, nu-şi ia garsonieră nici anul ăsta. Oamenii aceştia nu-l interesează pe preşedintele drag lui nea Costandache, care bea ca el şi înjură ca el, ba şi lui tanti Tanţa, care şi ea a fost odată tânără şi fâşneţă ca Nuţi Udrea, ba şi lui Gore poliţistul uitat la avansare de Iliescu, scos la pensie de Radu Vasile şi medaliat de Băsescu, aşa cum dă el decoraţii la tot cartierul, ca să-i scoată din case, să le cotrobăie Boţiş prin pensie, cât sunt la serbare şi să se laude Boc că i-a simţit pe nesimţiţi. Traianul abordabil de la supermarchet, care sigur nu ştie nici cât costă pâinea, usturoiul chinezesc, bananele olandeze, sticla de wisky, dar care înjură ziarista şi-i ciordeşte jmechereşte telefonul pe motive de rasă dintr-un trust de presă terorist, care tot se încăpăţânează să reziste, nu a câştigat niciodată respectul nimănui. Nici măcar cu fesul pe cap. Poate doar preţ de-un şpriţ lui Gigi machedonul la Golden Blitz, dar atât. Nimeni nu l-a văzut domn. Oricât s-ar fi dat de comandant, de înconjurat de femei Missterioase în matematici simple şi nerezervate în aSPPectul fizic al coafurii, de purtătoare de vuitoane şi lenjerii intime din revistele masculane, tot băiatul din provincie cu dor de căpitan de plaiuri a rămas. Flutur s-a prins şi i-a băgat o etamină cu oi şi miei pe obcine. El, Băsescu care ţine lucrurile sub control, aşa cum are SPP,SRI, Procuratura, STS, tot aşa pe lângă democraţie ne reţine atenţia deocamdată, atunci când nu ne reţine de-a binelea, cu perfecta retorică a vorbelor goale, cu ameninţări pline de sens şi dosare, cu talentul său pentru legături imposibile, ca între Bercea Mondialu, salba de cocoşei (iar cocoşii ăştia !) şi Sărmana Maria. Ca un conducător de autovehicule într-o stare profund bahică, ce conduce pe contrasensul politicii internaţionale, de parcă barca lui ar merge pe şosele cu volan pe dreapta şi gropi pe tot terenul, intră în coliziuni periculoase pentru România cu Sarkozi, Putin, Merkel, ba chiar şi cun pacifistul întru chef Berlusconi, visând că i-a sedus pe toţi cu Axa tristei concepţii, din care până acum nu am câştigat decât datorii şi frecate la mâna a doua, ţinând pe bord lista instrumentelor noii politici: Hayssam, Vântu, Becali, Dan Diaconescu, gândind că aceste personaje fantastice pot umbri oricând antitalentele Igaş, Ialomiţianu, Botiş, Funeriu, Cseke, nelăsaţi să iasă nici la televizor, ca să nu-şi mai dea cu stângu-n dreptul şi să-l înfurie pe marele jucător, acum când cu binoclul de marinar stă în cuibul de cioară scrutând marea după strălucirea milioanelor de ghidoane chinezeşti cu care vor să reabiliteze România.

Ionel Muscalu

7 comentarii:

Anonim spunea...

Muscalule, nu mai scrie, lasa-te apuca-te de altceva, esti zero!

ionelmuscalu spunea...

@ Ano: Nimule, ai zis-o!

NalvinhaFigueirôa spunea...

Olá amigo poeta,
Vim conhecer o seu blog e deixar um recadinho, estou feliz por ter-me encontrado. Um forte abraço.

Karla spunea...

Adevar grait-ati: "nimeni nu l-a vazut domn"...

Contrar unora, eu am apreciat exercitiul stilistic...:)

Roberta Galdino spunea...

obrigada pela visita ao meu Blog, e devo acrescentar que você tem imenso talento com o que escreves.
conte-me depois sobre seu país.
beijos

e-mail: queenrg@gmail.com

Chiru Alex. spunea...

Excelent articolul !

Anonim spunea...

De ce nu puneţi şi pe râs impozit
Şi birul progresiv pe sărăcie?
De ce nu puneţi taxe pe-ntuneric?
Impozitaţi şi vântul ce adie!

Ar fi păcat să ezitaţi în crima
De-a confisca şi sângele din vine,
Continuaţi prăpădul cu ardoare
Şi răul ce vă face-atât de bine!

Taxaţi iubirea, somnul, nostalgia,
Penumbra, deznădejdea şi oftatul
Şi unghiile care cresc într-una,
Distrugeţi tot, de-a lungul şi de-a latul.

Nu-i logic să nu puneţi nişte biruri,
Pe nou născuţi, ce nu ştiu cum îi cheamă,
Lucraţi neiertător şi echitabil,
Impozitaţi şi laptele de mamă.

Dar ce fiscalitate este aia
Din care nu se fură-ntreaga pâine
Acestui neam ce şi-a luat maidanul
De-a nu trăi în lesă ca un câine?

Taxaţi sever şi strângerea de mână!
Impozitaţi total telepatia!
Luaţi atâtea piei câte vă place
Şi desfiinţaţi prin taxe România!

Ce e complicitatea asta bleagă
Cu sărăntocii şi dezmoşteniţii?
Tot au şi ei ceva să dea ca taxă,
Treziţi-le revolte şi ambiţii!

Voi nu vedeţi că omul mai respiră?
Cât amânaţi sentinţa capitală?
Loviţi la oase naţia întreagă,
Înduioşarea e un fel de boală.

Adăugaţi impozite şi taxe
Pe taxe şi impozite, cuminte,
Impozitaţi şi lacrima şi ploaia!
Taxaţi adânc şi morţii din morminte!

Impozite pe floarea dăruită,
Impozite pe cald, ca şi pe rece,
Impozite pe rouă şi pe lună,
Impozite pe notele de 10.

Cafeaua, ceaiul, apa de fântână,
Fereastra, uşa, merită accize
Când, cu o poftă tragică, Guvernul
Îi dă un nou impuls acestei crize.

Impozite şi taxe pe cuvinte,
Dar biruri pe ecou şi pe tăcere,
A jupui poporul este nobil,
Când nu-i mai laşi nici dreptul să mai spere.

Hei, Românie, parcă răstignită,
Degeaba vrem să te-ntrebăm „Quo vadis?”,
Nici să trăim aici, nu-i cu putinţă
Nici să murim acum nu mai e gratis.

La luptă împotriva tuturora,
Într-un neomenesc război promiscuu,
Trăiască lanţul ce ne intră-n oase!
Trăiască Taxa, Jaful, Moartea, Fiscul!


Adrian Paunescu

Seară de vară

Patru păsări de aur în colțuri, Coperți de saftian, Cartea tulburătoare a însuflețirii, Nimic mai mult, nimic mai puți...