marți, ianuarie 17, 2012

Din prea multă dragoste



Din prea multă dragoste poţi greşi,
Poţi întoarce lumea pe dos
Ca pe  o piele de miel,
Neauzind disperatul deznodământ,
Al lumii tale, al mielului,
Din prea multă dragoste
Poţi închide ochii până la prăsele,
Dincolo de genunchi
Lăsând lacrimile să se reverse
Inundând clepsidrele, turlele, donjoanele,
Viorile, cerurile, macii, trandafirii şi cucii,
Mările, pădurile virgine cu toţi indienii din ele,
Din prea multă dragoste poţi opri sau schimba
Mersul trenurilor, vapoarelor, Titanicelor, istoriei,
Dar nu poţi uita ochii ei,
Inima ei bătând risipit,
Atunci când ţi-a spus la revedere
Din vârful degetelor
Cu care închisese casa de bani.
Din prea multă dragoste nu te poţi întoarce
Nici la zmeele copilăriei,
Nici la dragonii solzoşi şi de aur,
Fiindcă armura ta de inocenţă
Ai băut-o din prea multă dragoste!

3 comentarii:

Flor da Vida spunea...

Belo!!!

Saudades de ti poeta...

Carinhos...
Beijos

Adela-Ersilia spunea...

foarte frumos ''tabloul''
felicitari pentru tot ce faceti !

ionelmuscalu spunea...

Vă mulţumesc în mod deosebit!

De ai putea

Să ții cu tine sufletul aproape, Să-l bucuri cu pădure și cu ape, Cu flori să îl dezmierzi în orice vis Și-n inimă să-ți faci un paradis....