Ofrande în cuvinte

Scriu la un ciorap sau la o pâine,
Unul pe faţă, cu gust de mâine,
Una pe dos, cu gust de azi,
Cu gust eteric cules din brazi.

Scriu ca ofrandă adusă Ţie,
Doamne de oameni în dor şi glie,
Cum Ţi se aduce mielul cel gras
Sau spicul plin, dau versul ars.

Dau sentimente, dau şi idei,
Puse-n cuptoare, după temei,
Pus  lângă naos sau la icoane,
Poeme tari, cu gust de  carne.

Nu scriu vreun Psalm, ba nici o Odă,
Nu sunt etern ca David, sobră
Nu-mi este zisa atât de crudă,
Chiar de e coaptă în nopţi şi trudă.

Dau ca un cânt al nesomnului viu
Acest cuvânt , ce acum ţi-l scriu,
Eteric şi ferm, rănind fantasme,
Fiindcă ce scriu nu-s deloc basme.

E un cânt de vise şi lunatice zbateri,
Aprinse clipe, dulci şi prelungi patimi,
Una pe faţă, unul pe dos,
Ca măduva întoarsă în os.