luni, februarie 11, 2013

Ruga


 Doamne, mi-ai dat efemeritatea macului,
Zborul libelulei şi stilul covârşit de dor al privighetorii,
Ca să nu uit că într-o zi îmi voi scălda  fericirea
În mare mila Ta!
Aşa că, Doamne, Te rog încă ceva,
Lasă-mi clipele frumoase în loc
Până când cerurile vor lua foc!
Ca să-mi văd lumina ochilor mei,
Înveselind lumea cu cântecul ei.

Niciun comentariu:

Spre marele Nord. Întâlnirea cu Moş Crăciun în alt anotimp.

         - Pe marele vultur care a pârjolit pădurea, vuind cuvintele în gura vajnicului Väinämöinen, faurul veşnic, ce povesteşte des...