Bicicleta Printului

Printul pedala către soare,
Purtând pe cap șapca cu momeala și pești,
Asfaltul ii dispărea sub picioare,
Iar din roti susurau fantaste povesti.

Strălucea în amiaza de ape de mare,
Licărind prin oglinzi ce respira oval,
Albastre vapoare ii lăsau baloturi de sare,
Iar el asculta prin toți porii egal.

Printul lăsa în urma sa briza de piersici,
Din norii de vata strângea ploile-n ulcici,
Adăpând mai apoi longiline pisici,
Zâmbete înalte  către cer sa ridici.


Frumoșii lui ochi reflectau altfel lumea,
Iar sângele-i roz nu uda trandafiri,
Pedala , ocolind cu gratie spuma,
A celor ce cârtesc, a mizerilor zbiri.

Când zbura către seara spre Steaua
Cu floare, ce-o uda cu roua din dimineți,
Îmi lăsă mie huma din neaua,
Ce îngheța la întâlnirea cu lumea fără poeți.




Comentarii

Cristina C a spus…
Salut!
Pentru ca imi place blogul tau, am inceput sa-l urmaresc. Te astept pe la mine http://filmandotherstories.blogspot.se/
si daca ai placere sa ma urmaresti...
:) O toamna frumoasa iti doresc!
ionelmuscalu a spus…
Multumesc foarte mult! Voi urmari cu placere.

Postări populare de pe acest blog

Poezia ca spectacol, Prefaţa la Poeme din luna îngerului risipitor de Alex. Ştefănescu

Afară

Omul cu ochii mari și inima rotundă (Un fel de prefață care pictează zâmbetul pe față)