miercuri, decembrie 03, 2014

Toamnă în mesaj univoc



Lăcustele măturaseră vara din cale,
Era o curățenie, de mai mare jale,
Nici măcar autopsie nu puteai face toamnei,
Fiindcă prinsese cheag sărăcia doamnei,

Avea la activ niște nunți și-un divorț,
Împărțiri de averi și injecții la morți,
Viața trecea ca o frână prin Gara de Nord,
Ba pe burtă, pe spate, ca un atac de cord.

Echipată în condiții de criză și răsuflate discursuri,
Adeptă a umanității rentabile și-n hambare pătrunse,
Seducea splendoarea cu apusul de discuri,
De solare reduceri, la solduri ajunse.

Demonstrația fluenței tăriei ferite la repartiții,
Aducea a săpun, a îmbrățișări și tradiții,
Amoroase făpturi își cârteau cârtițele câte una pe jos,
Gata să numere boabele unor ani sfărâmați pân’ la os.

La final,potlogăriile unui turn pentr-un cal,
Mișcau trandafirii în regim de viteză,
Ca și când toamna stătea-n pioneză,

Simfonie de aur, valori de deranj, lâncezite pe val.

Niciun comentariu:

O poveste despre cer

         Când eram copil mergeam des la ţară. La ţară însemna libertate cu program de masă şi atenţie la cer. Dacă era vară, trebuia să...