miercuri, martie 18, 2015

Poem cu lozuri


Eu zgârii hârtia aceasta
Ca şi când i-aş face masaj,
Ca şi când epidermic
I-aş da temperatură
din inima şi mâna mea,
Atât de înaltă,
Încât să-l mişte pe cetitor.
Osârdii, omilii, limfe şi tahicardii
Să i le reglez cu folos,
Hai, cetitorule, că ai tras un loz!

Niciun comentariu:

De ai putea

Să ții cu tine sufletul aproape, Să-l bucuri cu pădure și cu ape, Cu flori să îl dezmierzi în orice vis Și-n inimă să-ți faci un paradis....