luni, martie 02, 2015

Luni



Luni e o zi cu tic,
de fiecare dată protestăm un pic,
a nevrozelor, dar şi a reinventării,
îţi e greu, dar te simţi şi uşor,
vine de fiecare dată
exaltată,
tu n-ai chef de ea,
dar ea:
-vai, ce bine îţi stă,
vai, ce frumoasă eşti!
Vai, cât de mândri sunteţi!
Falnica zi de luni
nu vinde cununi,
dă cu oiştea-n gard
de parcă ar avea gută,
asediază cafele o sută,
te trimite păgubit în cronica ei vie,
îţi vine să-i zăboveşti duminici peste gură,
dar eşti lefter de duminică încă o săptămână!
Noroc că trece fără să se abţină,
Felicitându-te pentru zilele de odihnă...

Niciun comentariu:

Zi de poezie cu miros de zaibăr copt

Dimineața era caldă ca cearceaful pe care dormisem. Nici un fior, nici măcar în frunze, nicio șoaptă divină de vânt nu mișca vreun fir de i...