Ediţia A XXXII -A
Târgovişte, 22 septembrie 2000
Organizatori: Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural, Complexul Muzeal Naţional "Curtea Domnească" Târgovişte, Biblioteca Judeţeană "Ion Heliade Rădulescu", Centrul Creaţiei Populare Dâmboviţa, Primăria Municipiului Târgovişte.
Juriul şi invitaţii: Barbu Cioculescu, Mircea Horia Simionescu, Tudor Cristea, Nicolae Oprea, Alexandru George, Ştefan Ion Ghilimescu, Victor Petrescu, Mihai Gabriel Popescu, George Geacăr, Ştefan Caraman
Laureaţi:
Secţiunea poezie:
- Emil Stănescu - Târgovişte - premiul I
- Iulia Bălcănaş - Oneşti - premiul II
- Evelina Mihaela Împărăţel - Gorgota - premiul III şi premiul revistei "Târgoviştea" pentru debut.
Secţiunea proză:
- Cristian Radu Corcan - Brăila - premiul I
- Ionel Muscalu - Giurgiu - premiul II
- Elena Maximov - Galaţi - premiul III
- Nicu Ferdean - Timişoara - menţiune şi premiul Editurii "Pandora"
- Andrei Lucaciu Drăgoi - Târgovişte - menţiune, premiul Bibliotecii Judeţene "Ion Heliade Rădulescu"
- Alina Boia - Calafat - menţiune, premiul "Ion Ghica" al CEC Târgovişte;
- Mihaela Dumitrescu - Vâlcea - menţiune, premiul revistei "Litere" şi al Editurii Bibliotheca
- Gabriela Galbău - Piatra Neamţ -- menţiune
- Mihaela Zvetina - Târgovişte - menţiune
Secţiunea teatru:
- Bogdana Darie - Bucureşti - premiul I
- Andrada Ganea Vissarion şi Alin Zaharia - Târgovişte - premiul II
- Ştefan Peca - Târgovişte - premiul III
- Aurelia Dumitrescu - Bucureşti, Dorina Şandor - Târgu-Mureş - menţiune.
Premiul pentru literatură al municipiului Târgovişte a fost acordat lui Mircea Constantinescu.
Târgovişte este un nume de rezonanţă în istoria neamului românesc, deţinând, mari perioade de timp, o poziţie importantă în viaţa politică, socială, economică şi, nu în ultimul rând, în cea culturală a ţării.
De numele vechii Cetăţii de Scaun se leagă destinul multor membri ai familiei Văcăreştilor care au jucat multe secole un rol deosebit în viaţa politică, socială şi culturală a ţării. Genul liric le datorează lui Ienăchiţă, Alecu, Nicolae sau Iancu Văcărescu, ca reprezentanţi ai primei etape de dezvoltare a poeziei noastre naţionale.
Locul Târgoviştei în dezvoltarea "scripturilor române" este întregit şi de marele triumvirat romantic Heliade - Cârlova - Alexandrescu care impun prin lirica lor un nume rezonant în istoria noastră naţională.
Iată de ce, după reorganizarea administrativă a ţării (1968), s-a gândit o revigorare a fenomenului literar, atât sub aspectul creaţiei cât mai ales sub cel al cunoaşterii fenomenului, al schimbului de idei cu alte medii literare ale ţării.
Demersul nostru se doreşte a fi o aducere-aminte a modului în care s-a zămislit şi şi-a manifestat existenţa neîntreruptă Festivalul iar apoi Concursul Naţional de Literatură pe durata a patru decenii.
Poeta târgovişteancă Ştefania Stâncă sublinia: "Primul Festival de poezie românească, celebrat deunăzi la Văcăreşti, sub dărnicia autumnală a soarelui dâmboviţean, ne-a prilejuit revederea atâtor poeţi dragi cu care colindam cândva şezătorile să-i spunem ţării poezii" (revista Valachica, din 1969). Aceste cuvinte sintetizează într-un fel, dorinţa unor intelectuali, la un an de la reorganizarea teritorială a ţării, revenită la împărţirea tradiţională, de a da glas la Văcăreşti şi pe plaiurile încărcate de legendă ale Târgoviştei, testamentarului legământ al lui Ienăchiţă Văcărescu Urmaşilor mei Văcăreşti!/ Las vouă moştenire/ Creşterea limbei româneşti/ Ş-a patriei cinstire. Dintre aceştia Constantin Manolescu, Victor Petrescu au fost cu gândurile şi piatra de început. Lor li s-au alăturat în timp mulţi alţii, cu idei novatoare. De altfel, unde se putea încerca materializarea acestora decât la Târgovişte? În toamna lui 1969, ne-au onorat cu prezenţa lor: Mihai Beniuc, Alexandru Piru, Augustin Z. N. Pop, George Păun, Ion Bănuţă, Ion Horea, Ion Crânguleanu, Ion Ilea, Ion Molea, precum şi o serie de tineri scriitori târgovişteni.
Ediţie de ediţie, Festivalul de literatură "Moştenirea Văcăreştilor" devenit pe parcurs şi Concurs de creaţie pentru tinerele talente, mai întâi din judeţ, apoi din întreaga ţară, şi-a îmbogăţit structura, s-a diversificat ca arie de cuprindere, iar calitatea demersului cultural şi a actului creativ s-a ridicat la cote din ce în ce mai înalte.
În primele ediţii accentul s-a pus pe întâlnirile publicului din Văcăreşti, Târgovişte şi din alte localităţi ale judeţului, cu scriitorii târgovişteni şi nu numai. Ele au fost benefice, înlesnind un fructuos schimb de idei pe marginea moştenirii literare a legendarelor meleaguri dâmboviţene, dezbateri asupra actului de creaţie sau a demersului cultural pe care-l implică acesta.
La primele ediţii au participat nume reprezentative ale literaturii şi culturii româneşti ca: Mircea Horia Simionescu, Traian Lalescu, Matei Alexandrescu, Marin Bucur, Radu Petrescu, Gheorghe Tomozei, Costache Olăreanu, Alexandru George, Şerban Cioculescu, Alexandru Piru, Vasile Netea, Ana Blandiana, Agatha Grigorescu-Bacovia, Mircea Dinescu, pentru a aminti doar câţiva. Aceştia au făcut o simbioză firească mai întâi cu tinerele talente, apoi cu scriitorii consacraţi din judeţul nostru. De altfel începând cu 1971, Casa Judeţeană a Creaţiei Populare, a instituit premii anuale, precum: premiul "Ienăchiţă Văcărescu", pentru poezie (George Coandă, 1971, Tudor Cristea, 1972, Nicolae Popescu - Bogdan, 1973); premiul "Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti" pentru proză (Gheorghe Vălcescu, 1971, Aurelian Trandafir, 1974); premiul "Smaranda Gheorghiu", de literatură pentru copii (Aurel Iordache, 1971); premiul "Ion Luca Caragiale", pentru dramaturgie (Aurelian Trandafir, 1971); premiul "Raicu Ionescu Rion", pentru istorie şi critică literară (Victor Petrescu, 1972), premiul "Ion Ciorănescu", pentru debut literar (Sorin Ionescu, 1971 şi Iulian Penescu, 1974). De asemenea, premiile Concursului de creaţie poetică "Văcăreşti '75" au revenit lui Nicolae Popescu Bogdan, Anton Gagiu, Mihail I. Vlad, Horia Cernău (toţi din Târgovişte), Cornel Costache, Nicolae Radu (Găeşti), Mircea Drăgănescu (Titu) şi Nicolae Iancu (Bărbuleţ). Din multitudinea manifestărilor culturale pe care le semnalăm în capitolul următor ("Remember"), nu putem să nu subliniem câteva cu profunde semnificaţii în viaţa spirituală a Târgoviştei, în primul rând. Dintre acestea: revenirea la vechea denumire a liceului simbol al oraşului "Ienăchiţă Văcărescu"; atribuirea denumirii "Ion Heliade Rădulescu", Liceului nr.3.
În cele mai multe dintre ediţii poezia s-a îngemănat cu muzica, cu teatru, de unde au izvorât clipe de mare frumuseţe morală, spirituală (spectacolul "O dinastie literară" al Teatrului Casei de cultură a municipiului Târgovişte; recitalul literar - muzical "Las vouă moştenire" - Bucureşti, 1970; spectacole de muzică şi poezie, susţinute în decorul legendar al Curţii Domneşti, ca şi spectacolul de sunet şi lumină "La porţile istoriei").
De-a lungul anilor, multe ediţii ale Festivalului au fost incluse în manifestări culturale de mai mare amploare şi diversificare ("Mesaje dâmboviţene în timp", "Patrimonium", "Cântarea României" sau "Testamentum"). Ele au fost benefice actului cultural, mai puţin însă actului creativ, ceea ce a dus de multe ori la estomparea mesajului dorit de iniţiatorii Festivalului. Referindu-ne la latura culturală, trebuie să subliniem că în timp, în cadrul Festivalului, sau în cadrul manifestărilor amintite, am beneficiat de prezenţa unor nume reprezentative ale scenei şi muzicii româneşti: Ştefan Ciubotăraşu, Ileana Stanca, Florin Piersic, Emil Liptac, Tudor Gheorghe, Ion Fălculete, Octavian Cotescu, Rodica Mandache, Dan Tufaru, Florin Zamfirescu, George Mihăiţă.
Fructuoase schimburi de idei privind actul de creaţie, mesajul acestuia, stadiul prezent şi prospectiv al liricii româneşti s-au realizat aproape la fiecare ediţie între invitaţi şi laureaţi, cu alţi membri ai cenaclurilor literare din judeţ sau din ţară. Au avut loc schimburi de experienţă între cenaclurile târgoviştene şi cele din Bucureşti sau alte zone ale ţării, nu neapărat în cadrul puţinelor zile ale Festivalului. De altfel aşa cum rezultă din documentarea noastră, în perioada 1976-1980, abandonându-se complet stimularea prin premiere a actului creativ, Festivalul s-a dorit desfăşurat pe durata întregului an, subordonându-şi toate manifestările literare (consfătuiri, simpozioane, expoziţii de carte, documente, întâlniri cu scriitorii, lansări de noi apariţii etc.)
Din 1981, se reia într-o formulă nouă Concursul de creaţie literară. Se acordă numeroase premii la poezie, acestea decernându-se nu numai unor creatori din Târgovişte sau judeţ (Vivi Anghel, Valeriu Liţă Cosmin, Constantin Voicu, Elena Dumitru), dar şi din alte zone ale ţării (Târgu-Mureş, Piatra Neamţ, Botoşani, Bucureşti, Hunedoara, Slobozia). Printre premianţii la proză întâlnim pe Nicolae Ariton (Vaslui), Costel Bunoaica şi Ion Teodorescu (Slobozia). Se confirmă începând cu această ediţie transformarea "Moştenirii Văcăreştilor" în concurs naţional.
Începând cu ediţia 1982, consemnăm implicarea revistelor literare, a unor ziare şi edituri în stimularea creaţilor premiate la Concurs. Astfel, an de an, până în 1989, acestea sunt publicate în revistele "Contemporanul", "Argeş", "Astra", "Amfiteatru", "Convorbiri literare", "Cronica", "Steaua", "Ramuri", "Tomis", "Transilvania", "Tribuna", "Vatra", "Săptămâna", "Cântarea României", "Orizont", "Albina", "Luceafărul", "România literară", "Flacăra" sau ziare ca "Scânteia tineretului", "Dâmboviţa". Enumerarea acestora cred că ne scuteşte de comentarii privind amploarea şi prestigiul pe care le-au căpătat strădaniile noastre. De asemenea, au încurajat tinerele talente edituri ca: "Minerva", "Albatros", "Dacia", "Scrisul românesc", "Junimea", precum şi o serie de instituţii judeţene: Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice, Biblioteca, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni precum şi Liceul "Ienăchiţă Văcărescu" sau Sucursala C.E.C Târgovişte (premiul "Ion Ghica").
Demersul Festivalului "Moştenirea Văcăreştilor" a fost benefic completat mulţi ani de ediţiile Concursului judeţean de creaţie literară pentru elevi "Pana Văcăreştilor" sau de Secţiunea de interpretare a poeziei româneşti.
În 1985 s-a acordat pentru prima oară marele Trofeu al oraşului Târgovişte "Pro arte poetae - Civitas Targovestae", pentru lucrări publicate în 1984, poeţilor Nicolae Dan Fruntelată şi Romulus Vulpescu, iar în 1986 Marele Premiu "Moştenirea Văcăreştilor", rezervat membrilor Uniunii Scriitorilor, a revenit lui Florentin Popescu.
Itinerariile spirituale s-au constituit în timp pentru invitaţi şi participanţi în prilejuri de documentare şi cunoaştere a peisajului mirific dâmboviţean.
Evenimentele din decembrie 1989 au condus la o nouă viziune şi abordare a generoasei idei de zămislire, cu două decenii în urmă, a ceea ce s-a dorit de noi a fi o treaptă la măreţul şi nemuritorul edificiu al culturii scrise, un modest şi perpetuu omagiu adus dăltuitorilor în cremenea cuvântului.
Din 1990, pe parcursul a peste un deceniu, ediţiile Festivalului-Concurs au fost incluse în suita de manifestări culturale "Testamentum" care au trecut astfel în prim-plan. Au avut loc, de exemplu, spectacole susţinute de actori ai Teatrului "Andrei Mureşianu" din Sfântu-Gheorghe; concerte de muzică folk; serate muzicale; expoziţii de pictură. S-au aniversat 350 de ani de la naşterea Stolnicului Constantin Cantacuzino; 250 de ani de la naşterea lui Ienăchiţă Văcărescu; aniversarea lui Ion Ghica (175); comemorările lui Vasile Cârlova (160) sau I.C. Vissarion (40).
Alt aspect relevant este cel al continuării constante a desfăşurării Festivalului-Concurs neîntrerupt, an de an. În afara organizatorilor tradiţionali au apărut nume noi: Universitatea "Valahia" Târgovişte, Fundaţia pentru Tineret, Societatea de Ştiinţe Filologice - Filiala Dâmboviţa, Cercul Militar Târgovişte, Casa Corpului Didactic, Primăria Municipiului Târgovişte, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, instituţii teatrale ale Târgoviştei, case de cultură şi cămine culturale din judeţ.
De asemenea, s-au reluat sau iniţiat contacte fructuoase care au dus la participarea unor instituţii centrale: Ministerul Culturii şi Cultelor, Muzeul Literaturii Române, Radiodifuziunea Română, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici.
Ca şi la multe ediţii anterioare anului 1989, când o serie de edituri bucureştene, ziare şi reviste literare acordau premii, în ultimii ani se alătură demersului organizatorilor edituri târgoviştene ("Bibliotheca", "Pandora-M", "Macarie", "Pildner&Pildner") ziare şi reviste ("Litere", "Curier", "Dâmboviţa", "Jurnal de Dâmboviţa", "Realitatea dâmboviţeană").
Un pas important pentru cristalizarea mişcării literare din spaţiul de spiritualitate generic numit al Târgoviştei contemporane, a fost înfiinţarea, în 2005, a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni care cuprinde în prezent 120 de membri din Târgovişte şi judeţ, membri ai Uniunii Scriitorilor din România sau ai Uniunii Ziariştilor Profeşionişti, mulţi dintre ei fiind din alte centre culturale ale ţării sau din străinătate. La activităţile organizate au participat o mare parte a membrilor SST sau alţi scriitori ai spaţiului dâmboviţean: George Coandă, Ion Iancu Vale, Mihai I. Vlad, Mihai Stan, Ion Mărculescu, Grigore Grigore, Doru Mareş, Victor Petrescu, Alin Zaharia, Tudor Cristea, Dumitru Ungureanu, Constantin Voicu, Florea Turiac, George Geacăr, Ştefan Ion Ghilimescu, Ioana Dana Nicolae, Alexandrina Dinu-Paraschiva, Daniela Olguţa Iordache, Ioan Vişan şi mulţi alţii. De altfel, din 2006, Societatea Scriitorilor Târgovişteni se află printre organizatori şi printre cei care acordă premii Concursului.
Recitaluri deosebite au susţinut artiştii: George Stoleru, Dan Claudiu Vornicelu, Orchestra de Coarde a Conservatorului din Bucureşti, actorii Teatrului "Andrei Mureşianu" din Sfântu- Gheorghe, ai teatrelor târgoviştene, "Tony Bulandra" sau cel pentru copii şi tineret "Mihai Popescu".
În afara expoziţiilor de carte, manuscrise ale unor scriitori, s-au vernijat în diferitele locaţii expoziţii în cadrul Bienalei de artă plastică "Gheorghe Petraşcu", cele ale Victoriei şi Marin Zidaru, a altor artişti plastici din Târgovişte, sau expoziţii de grafică de carte semnate de Alexandru Coman.
În cadrul diferitelor ediţii ale "Testamentului" şi ale "Moştenirii Văcăreştilor" s-au dezvelit plăci comemorative, pentru cinstirea unor scriitori ca: Vasile Voiculescu (Bezdead); I.C. Vissarion (Costeşti-Vale); familia Ciorăneştilor (Moroieni); Ion Luca Caragiale (azi I.L. Caragiale, fost Haimanale); George Cair, Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Ion Heliade-Rădulescu (Târgovişte).
Pe lista cu numele juriilor şi invitaţiilor la diferite ediţii de după Revoluţie întâlnim nume importante ale literaturii noastre (cum de altfel au fost începând chiar cu prima ediţie, cea din 1969). Dintre acestea amintim pe cele ale lui Eugen Simion, Fănuş Neagu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Alexandru George, Cezar Ivănescu, Barbu Cioculescu, Teodor Vârgolici, Mircea Constantinescu, Mircea Anghelescu, Florentin Popescu, Henri Zalis. Alături de aceştia şi de alţi scriitori din diverse generaţii şi centre culturale ale ţării s-au aflat, ca membri ai juriului sau invitaţi şi mulţi scriitori târgovişteni sau din judeţelui nostru, care s-au afirmat deja în peisajul literar la nivel naţional: Tudor Cristea, George Coandă, Ştefan Ion Ghilimescu, Victor Petrescu, Grigore Grigore, George Geacăr, Mihai Gabriel Popescu, Nicolae Neagu, Dumitru Ungureanu, Doru Mareş, Mihai Stan, Theodor Nicolin.
Prin deschiderea şi libertatea de exprimare de după Revoluţie, demersurile organizatorilor au condus la invitarea unor scriitori români ce trăiesc în alte spaţii geografice (ne referim la Virgil Necula - SUA; Ştefan Sotir Dragomir - Germania; Alexandru Ciorănescu - Spania) sau la cei din Republica Moldova (acad. Mihai Cimpoi - preşedintele Uniunii Scriitorilor; Emilian Galaicu Păun, Iulian Filip, Janos Ţurcanu).
Trecând la organizarea propriu-zisă a Concursului, în ultima perioadă el a fost structurat pe trei secţiuni: cea de poezie, proză şi eseu, la care s-a adăugat cea de teatru scurt, cu intermitenţe, ceea ce a făcut ca el să devină cea mai complexă competiţie de acest gen din ţară. Au fost expediate multe lucrări, care au necesitat, conform regulamentului, o prejurizare care să cumpănească corect şansele celor care încearcă să bată la porţile afirmării.
Au fost premiaţi, printre alţii, concurenţi din Galaţi, Satu Mare, Timişoara, Bistriţa, Slatina, Bucureşti, Brăila, Giurgiu, Piatra Neamţ, Iaşi, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Bacău, Oradea, Constanţa, Suceava, Ploieşti, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Focşani şi alte centre culturale ale ţării. Din această simplă enumerare putem trage concluzia că aria de cuprindere este, prin eforturile de ani de zile, remarcabile. Mulţi premianţi sunt din Târgovişte sau din localităţi ale judeţului nostru. De asemenea, au obţinut premii concurenţi din Republica Moldova (exemplificăm prin Trofeul Festivalului şi Premiul special al Universităţii "Valahia" Târgovişte atribuit Olgăi Anghelici din Chişinău).
Continuând o iniţiativă mai veche, din 1985, de atribuire a Trofeului oraşului Târgovişte sau cea din 1986, în care s-a acordat Marele Premiu "Moştenirea Văcăreştilor", după 1990, mulţi ani la rând a fost instituit Premiul pentru Literatură al Municipiului Târgovişte pe care au avut cinstea să-l obţină scriitori cunoscuţi, cu legături de suflet în Cetatea de Scaun: Barbu Cioculescu, Mircea Constantinescu, Teodor Vârgolici, Nicolae Neagu, George Coandă, Tudor Cristea, Eugen Simion.
Ediţiile Festivalului-Concurs au fost larg monitorizate în mass-media (presă, emisiuni radio şi TV) atât la nivel local, cât şi central. Au apărut articole care relatau despre desfăşurarea ediţiilor sau promovau creaţiile premianţilor în: "România Liberă", "Evenimentul Zilei", "Cotidianul", "Dâmboviţa", "Jurnal de Dâmboviţa", "Realitatea dâmboviţeană", "Zburătorul", "Longitudini", "Curier", "Litere", "Târgovişte", "Contrapunct", "Echinox", "Dialog", "Tribuna", "Sinteze", "Climate literare" etc.
Posturile TV şi radio locale au mediatizat, de cele mai multe ori, evenimentul. Remarcabil este faptul că mulţi dintre premianţi au debutat ulterior editorial, devenind membri ai unor uniuni şi asociaţii literare, afirmându-se în peisajul cultural al ţării. Mai mult, nu sunt puţin cei care lucrează în presă, susţin rubrici culturale, au absolvit studii superioare de jurnalistică, filologice sau în domeniul comunicării. Nu nominalizăm pentru a nu greşi şi a nemulţumi pe cineva.
Organizatorii în timp s-au preocupat pentru a asigura concurenţilor, dar şi membrilor juriului sau invitaţiilor, posibilitatea de a vizita monumentele şi muzeele târgoviştene ("Curtea Domnească", "Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni", "Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti", "Casa-atelier a pictorului Gheorghe Petraşcu", "Colecţia Vasile Blendea", "Muzeul de Istorie"), complexele monahice de la Dealu, Viforâta, Mănăstirea Cobia, Nucet şi nu, în ultimul rând, Văcăreştii, iubit şi cântat de poeţi.
Am făcut o retrospectivă a drumului parcurs, timp de patru decenii, de Festivalul-Concurs "Moştenirea Văcăreştilor". El s-a născut din dorinţa de afirmare a unor slujitori ai slovei scrise, dar şi din necesitatea de a face cunoscută în rândurile scriitorimii, zestrea inestimabilă a acestor meleaguri de spiritualitate românească. Dacă am reuşit, nu numai trecutul şi prezentul, dar şi scrugerea ireversibilă a timpului vor decide. Ne supunem "dreptei judecăţi a vremurilor". (Victor Petrescu)
