Esarfa in dar la inrolare

M-am înrolat cu o-ntrebare din paiul lumii cel exact


Să sorb pahar după pahare cu lapte răsturnat în pat,

Lumina să-mi coboare lin printr-un bob de crin,

Iar primăvara mucedă de afară să-mi dea vin,

Am privit totul ca din acceleratul spre

Ciulniţa încet, cu măsură, ta - ta - ta - ta,

Până am rămas surd de lumina lăptoasă, băloasă

A frigului rumegător de oase tinere,

Până am fugit să bârfesc zilele sprintene,

Am ascultat zorii cu radio la maxim,

Am râs şi am băut iaurt, ca apoi să pot povesti.

M-am înrolat pe scara maşinii de butelii cu gaz

Să aduc libertatea purtând tricolorul pe braţ

Şi cartuşul de kent pentru medici în sacoşă,

N-am dat în viaţa mea şpagă prea lată

Care să rodească din cer până în izvoarele mâinelui,

Doar lacustrul oraş din lacustra ţară ne dădea pe dinafară,

Parcă dorindu-ne viaţa să se rupă de noi.

Cei bogaţi rămâneau în România doar să ia,

Beizadelele lor să-şi facă şcoli şi situaţii în Anglia,

Să ne râdă apoi în nas cu dichis de la Paris,

Pardon!, de la Londra, ce dracu!

Vai şi amar de noi, săracele maimuţe cu păr

Uitate din reţetele de bine şi prinse-n discurs,

Uitaţi-vă la noi ca la morţi, ca la urs!

Căci ne-am înrolat în oastea pieirii degeaba.

Imnic

Aloe cu caliciul Afroditei spre inima oricărui îndrăgostit.

Calyx pe dosul dantelei îmbibate de arsenic,

Ies otrăvurile din noi, înoindu-ne. Călări,

Kafka cel chipeş din Scrisori către tatăl meu,

Poe cel drăgălaş şi corbul

Neva Yorka, New Amsterdaam, New York,

Mi-am dispreţuit timpul dormindu-l pe o bancă,

Alături de autobiografia lui Clinton,

De parcă îmi muriseră toţi contemporanii,

Am ratat capitala şi am surprins visul,

Nori ca arătura prin omeţi şi brazde de ocean,

Golem-ul, Don Quijote nu-l resimte, straniu,

Ne descalţă, ne pipăie, căni, pixuri, şepci cu NY,

Made în China. Personaje pretenţioase.

Câtă vodcă sau wisky aţi traversat oceanul?

Nici una, doar o roşcată mexicană cu lămăie,

Scrieri poliţiste transpuse în spătarul fotoliului,

“That dolphintorn, that gong tormented sea”.

Eu căutam un palmier şi un înebunitor succes

In Santa Monica, la celălalt ocean,

În timp ce tu, elicopteros sub cascade, năşteai curcubee.

Oraşul laborios ca o carte îşi deschide tăcerea,

Lăsând nefericirile să se transforme în rugi la ore exacte.

Ma gandesc acum, cand dorim sa ne apucam de noi proiecte poate sociale, poate filantropice, poate culturale, la exemplul pe care il da Excelenta Sa Mark Gitenstein, ambasadorul SUA si familia sa, voluntariind in Romania pentru persoane care au nevoie de acest lucru.

Cred ca exemplul sau nu poate fi decat de urmat, asa ca voi exemplifica:   Mark Gittenstein, ambasadorul SUA în România, împreună cu o parte a familiei sale a ajutat la construirea unei case în satul Izvoarele, Giurgiu, pentru persoanele cu dizabilitati. Si chiar a muncit, cu simplitate, cu modestie, cot la cot cu toata lumea.

Si era un ger! Asta nu l-a impiedicat ca, venind spre acea locatie sa si scoata din zapada o masina care iesise in decor, sa stea de vorba in pauza cu copiii satului si astea doar intr-o singura zi!
Zi istorica pentru comuna Izvoarele, desigur, unde oficialitatile centrale romanesti nu au ajuns niciodata.
Gandul la acea zi mi-a venit acum cand prietenii mei giurgiuveni vor sa facem si noi ceva in plus, iata un model de actiuni din suflet si in fapt, nu doar  romaneste... sa dam cu gura, mai nou, cu tastele.
La buna vedere!

Ganduri la vreme de proiect

Proiectul tot mai des intalnit pe bloggurile giurgiuvene de a ne uni toti intr-o echipa pare sa ia contur. Pentru a restabili  adevarul istoric, tin sa informez cititorii ca ideea este mult mai veche decat ideea lui Cosmin Cretu  si ii apartinea in nuce lui Pepi Mustateanu.

Acum, fiindca tot m-ati bagat in seama va trasez niste reguli generale la care sa va ganditi pana ne intalnim, ca alaturi de ideile voastre sa avem ce discuta:
1.Cred ca trebuie  sa ne concentram doar asupra catorva activitati care pot produce schimbari  importante pentru persoane sau comunitate.
2.Sa apreciem proiectele dupa teluri cu care suntem familiarizati si nu dupa persoana  care face cererea si dupa sansele  lor de succes.
3.Sa ne asteptam ca vom comite si greseli. Nu vom realiza nimic daca vom porni pe calea lipsita de riscuri.

Va dau timp de injurat pana duminica, DUPA ACEEA NU MAI PERMIT!

O vara fierbinte in care multi vor ajunge la racoare

Urmeaza o vara fierbinte in care multi dintre cei care astazi se cred invulnerabili vor ajunge la racoare. Despre acest subiect se poate vedea in emisiunea "Editie speciala", invitat Dumitru Pelican de maine dimineata de la ora 9.30. Acelasi subiect, dar cu exemple locale putand  fi regasite si in emisiunea "Vanatorul de Scantei", de la 10.30 a lui Traian Metaxa. Urmariti-le, ca sunt interesante.
P.S.: Felicitari Traiane! Metaxa, nu imparatul...

03.Martie-Ziua Nationala a Bulgariei

La Giurgiu, la initiativa celor doi directori ai bibliotecilor din orasele de pe cele doua maluri ale Dunarii, Giurgiu si Ruse, a avut loc o avanpremiera a sarbatoririi Zilei Nationale a Bulgariei printr-o expozitie de icoane ortodoxe din Bulgaria, cat si a unei expozitii de carte rara si copii ale celebrelor tablouri reprezentand Razboiul de Independenta.
Actiunea de astazi se inscrie in Protocolul de colaborare dintre cele doua biblioteci semnat de curand la Ruse.
Aceasta manifestare culturala, prima de acest fel se va inscrie cu certitudine intr-o suita de manifestari  comune si actiuni care vor aduce nu numai un plus de cunoastere celor doua biblioteci, dar si o intarire a relatiilor interpersonale dintre angajatii celor doua institutii de cultura si, mai ales a cititorilor din cele doua regiuni transfrontaliere.

Despre cine a participat la intalnire si luarile de pozitie, va informez mai tarziu.






Bojidar Yotov-primarul orasului Ruse

Ultima postare referitoare la alocatiile copiilor din Romania de pe site-ul MMFPS

Comunicat de presă


Prin Programul de Guvernare se propune revizuirea concepţiei programelor de asistenţă socială, prin orientarea acestora în funcţie de nivelul veniturilor realizate pe familie şi restructurarea prestaţiilor sociale existente atât la nivel naţional, cât şi local, astfel încât acestea să reprezinte o formă complementară de protecţie socială şi nu să constituie unica sursă de venit pentru cei care au capacitate de muncă.

Una dintre măsurile propuse are în vedere unificarea alocaţiei de stat cu alocaţia familială complementară, respectiv alocația de susținere pentru familia monoparentală. Noua alocație unitară rezultată se va acorda în cuantumuri diferențiate în funcție de veniturile pe membru de familie și de numărul de copii din familie. Cuantumurile vor fi mai mari pentru familiile cu venituri mai reduse și direct proporționale cu numărul de copii, urmând ca familiile cu venituri foarte mari să primească alocaţia într-un cuantum foarte mic. Prin urmare, se va acorda un sprijin focalizat, țintit, pentru familiile cu copii şi ale căror venituri nu permit asigurarea îngrijirii și creșterii copiilor.

În prezent, de alocaţia de stat pentru copii 0 – 18 (19) ani beneficiază un număr de aprox. 3,9 milioane copii, iar de alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală, care se acordă acelor familii cu venituri pe membru de familie de până la 470 lei, beneficiază un număr de aprox. 799.300 familii.



DIRECŢIA POLITICI PUBLICE ŞI COMUNICARE





19 Februarie 2010

Prima pagina

Spuneam în urmă cu două săptămâni că am descoperit o carte extrem de interesantă despre istoria Giurgiului, scrisă de un fost coleg de Liceul Ion Majorescu, Gabriel Felician Croitoru, traitor astăzi într-un port mai mare, de fapt în cel mai mare port al ţării, la Constanţa. Pentru că nu vreau să creez confuzii, Gabriel Felician Croitoru nu predă în port, ci este un onorabil şi extrem de bun profesionist într-un oraş port, această carte apărând la Editura Muzeul Marinei Române din Constanţa, în anul 2009. Între timp l-am întâlnit pe autor, am schimbat vorbe  despre ce s-a mai întâmplat cu noi de acum 18 ani, un majorat de când am terminat liceul, iar astăzi postez prima pagină al unuia dintre volumele sale. Voi reveni şi cu altele: 
Pentru începuturile oraşului se cunosc două documente străine, extrem de importante:”Itinerariul de la Bruges” şi “Codex Latinus Parisinus”, datate cu aproximaţie în perioada 1380-1390.
”Itinerariul de la Bruges” este traseul unui drum care pleacă de la Bruges, străbate aproape ţările Europei, trecând şi prin Ţara Românească şi având ca punct final Constantinopolul. Importantă este menţionarea pe traseul drumului, a localităţii Giurgiu, sub denumirea ”Rossy vel Jargo”, ceea ce ar îndreptăţi presupunerea că, cel puţin la data redactării, cetatea exista. 
“Codexul Latin de la Paris” sau “Codex Latinus Parisinus”este un tratat de artă militară, redactat în perioada 1395-1396 de către Paulus Sanctinus Ducensis, tehnician militar al regelui Sigismund de Luxemburg, cu ocazia pregătirilor pentru cruciada de la Nicopole. Documentul este însoţit de o hartă concepută, probabil, înaintea bătăliei de la Nicopole din 25 septembrie 1396. Pe hată apare în dreptul Giurgiului fortificaţia            " Zorio" , cu menţiunea ”logo deserto” (loc pustiu), ceea ce nu poate însemna altceva decât că cetatea existentă fusese distrusă –parţial- în urma invaziei turceşti din 1394.

Prima atestare documentară a oraşului, din 23 septembrie 1403, apare într-un document reprezentând reînnoirea tratatului ded alianţă al lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) cu Wladislaw Jagello, regele Poloniei, emis de cancelaria domnitorului muntean, în care se menţionează că “…scrise sunt acestea în cetatea noastră Giurgiu”, specificându-se şi funcţia sa citadină.

La multi ani!

Martisor Unicat  For Art

1,2,3... Go!

Tati, scrie pentru mine,
Ma  auzi,
scrie pentru mine o gradina.
O gradina goala,
In care sa nu fim ascultati de altii,
In care putem sa crestem flori fara sa fim obligati sa le vindem,
Scrie sentimente, ca si cand usile ne-ar lovi in fata,
Si tu ai injura cu gura ta,
Uita-te, tati, inapoi, de ce te feresti?,
Chiar daca ploua si e genul fericirii.
Ca intr-o biografie recunoscatoare,
Indiferenta la singuratatea instalata intre noi,
Fiindca am jucat TABU,
Aici nu te tradeaza nimeni!,
Nimeni nu te incearca,
Imi place tati, geaca asta de piele,
Fiindca si eu inca iti port puloverul,
Pacea ta interioara si hotararea ta,
De fapt, stiu ca intr-un singur loc
Pot avea 3 ore de visari barbatesti,
Aici, unde ziua este libera de ceata,
Langa mama mea!

Theyr' re the only ones that'll help-the only ones.

Astazi am  reinvatat un lucru pe care nu il mai exersasem, niciodata sa nu uiti sa stai de vorba cu oamenii.