Spuneam în urmă cu două săptămâni că am descoperit o carte extrem de interesantă despre istoria Giurgiului, scrisă de un fost coleg de Liceul Ion Majorescu, Gabriel Felician Croitoru, traitor astăzi într-un port mai mare, de fapt în cel mai mare port al ţării, la Constanţa. Pentru că nu vreau să creez confuzii, Gabriel Felician Croitoru nu predă în port, ci este un onorabil şi extrem de bun profesionist într-un oraş port, această carte apărând la Editura Muzeul Marinei Române din Constanţa, în anul 2009. Între timp l-am întâlnit pe autor, am schimbat vorbe despre ce s-a mai întâmplat cu noi de acum 18 ani, un majorat de când am terminat liceul, iar astăzi postez prima pagină al unuia dintre volumele sale. Voi reveni şi cu altele:
Pentru începuturile oraşului se cunosc două documente străine, extrem de importante:”Itinerariul de la Bruges” şi “Codex Latinus Parisinus”, datate cu aproximaţie în perioada 1380-1390.
”Itinerariul de la Bruges” este traseul unui drum care pleacă de la Bruges, străbate aproape ţările Europei, trecând şi prin Ţara Românească şi având ca punct final Constantinopolul. Importantă este menţionarea pe traseul drumului, a localităţii Giurgiu, sub denumirea ”Rossy vel Jargo”, ceea ce ar îndreptăţi presupunerea că, cel puţin la data redactării, cetatea exista.
“Codexul Latin de la Paris” sau “Codex Latinus Parisinus”este un tratat de artă militară, redactat în perioada 1395-1396 de către Paulus Sanctinus Ducensis, tehnician militar al regelui Sigismund de Luxemburg, cu ocazia pregătirilor pentru cruciada de la Nicopole. Documentul este însoţit de o hartă concepută, probabil, înaintea bătăliei de la Nicopole din 25 septembrie 1396. Pe hată apare în dreptul Giurgiului fortificaţia " Zorio" , cu menţiunea ”logo deserto” (loc pustiu), ceea ce nu poate însemna altceva decât că cetatea existentă fusese distrusă –parţial- în urma invaziei turceşti din 1394.
Prima atestare documentară a oraşului, din 23 septembrie 1403, apare într-un document reprezentând reînnoirea tratatului ded alianţă al lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) cu Wladislaw Jagello, regele Poloniei, emis de cancelaria domnitorului muntean, în care se menţionează că “…scrise sunt acestea în cetatea noastră Giurgiu”, specificându-se şi funcţia sa citadină.
3 comentarii:
Nu stiu cum se face, ca, desi timp a fost, cateva orase din tara mi-au ramas necunoscute.
Am vazut Giurgiul intr-o seara tarzie de iarna. Soseam acolo, cu probleme . Retin , undeva, o farfurie , o fi simbolica, nu stiu, in varful unui stalp.
Luminat slab. Imagini incetosate. Sunt niste ani..eram cu putin peste varsta copilariei..
Thank you, Sir. I appreciate your cooperation.
Regards,
Gina
Despre farfuria Giurgiului se spune ca era simbolul arhitectural unic sau singular al acestui oras, in mijlocul Farfuriei aflandu-se Turnul cu ceas, vechi turn de paza impotriva focului. De jur imprejurul acestuia se aflau alei circulare de plimbare, iar din aceasta Farfurie, ca niste raze porneau strazile principale spre mahalalele sau cartierele sale pe care am sa le prezint maine.
Trimiteți un comentariu