vineri, martie 05, 2010

Imnic

Aloe cu caliciul Afroditei spre inima oricărui îndrăgostit.

Calyx pe dosul dantelei îmbibate de arsenic,

Ies otrăvurile din noi, înoindu-ne. Călări,

Kafka cel chipeş din Scrisori către tatăl meu,

Poe cel drăgălaş şi corbul

Neva Yorka, New Amsterdaam, New York,

Mi-am dispreţuit timpul dormindu-l pe o bancă,

Alături de autobiografia lui Clinton,

De parcă îmi muriseră toţi contemporanii,

Am ratat capitala şi am surprins visul,

Nori ca arătura prin omeţi şi brazde de ocean,

Golem-ul, Don Quijote nu-l resimte, straniu,

Ne descalţă, ne pipăie, căni, pixuri, şepci cu NY,

Made în China. Personaje pretenţioase.

Câtă vodcă sau wisky aţi traversat oceanul?

Nici una, doar o roşcată mexicană cu lămăie,

Scrieri poliţiste transpuse în spătarul fotoliului,

“That dolphintorn, that gong tormented sea”.

Eu căutam un palmier şi un înebunitor succes

In Santa Monica, la celălalt ocean,

În timp ce tu, elicopteros sub cascade, năşteai curcubee.

Oraşul laborios ca o carte îşi deschide tăcerea,

Lăsând nefericirile să se transforme în rugi la ore exacte.

Niciun comentariu:

De ai putea

Să ții cu tine sufletul aproape, Să-l bucuri cu pădure și cu ape, Cu flori să îl dezmierzi în orice vis Și-n inimă să-ți faci un paradis....