Ma gandesc acum, cand dorim sa ne apucam de noi proiecte poate sociale, poate filantropice, poate culturale, la exemplul pe care il da Excelenta Sa Mark Gitenstein, ambasadorul SUA si familia sa, voluntariind in Romania pentru persoane care au nevoie de acest lucru.
Cred ca exemplul sau nu poate fi decat de urmat, asa ca voi exemplifica: Mark Gittenstein, ambasadorul SUA în România, împreună cu o parte a familiei sale a ajutat la construirea unei case în satul Izvoarele, Giurgiu, pentru persoanele cu dizabilitati. Si chiar a muncit, cu simplitate, cu modestie, cot la cot cu toata lumea.
Si era un ger! Asta nu l-a impiedicat ca, venind spre acea locatie sa si scoata din zapada o masina care iesise in decor, sa stea de vorba in pauza cu copiii satului si astea doar intr-o singura zi!
Zi istorica pentru comuna Izvoarele, desigur, unde oficialitatile centrale romanesti nu au ajuns niciodata.
Gandul la acea zi mi-a venit acum cand prietenii mei giurgiuveni vor sa facem si noi ceva in plus, iata un model de actiuni din suflet si in fapt, nu doar romaneste... sa dam cu gura, mai nou, cu tastele.
La buna vedere!
4 comentarii:
Uite, frate, cine vorbeste despre dat cu gura, mai nou cu tastatura? Un om politician. Hai ca s-a intors lumea cu curul in sus. Nu mai aveti loc de noi, vericule?
Si cam ce ai vrea să facem daca lasam gargara doar pentru politicieni? Sa dam la lopata, la mistrie, la casma, sa impingem vagoane, să lustruim podele, sa asfaltam...? Arata-mi un politicien din Giurgiu ca face asta si fac poza cu el. Dar sa faca asta mereu, nu doar la pozar.
sictireli, ai o problema majora! Adica domnul din imagine, care nu a venit de poza , ci chiar a lucrat o zi intreaga, poate, iar noi-voi,daca insisti tu, nu putem da decat cu gura? De fapt, ce insinuezi, ca ziaristii nu pot da si ei o mana de ajutor? Sau ca politicienii nu o fac?
Are perfectă dreptate Poetul.
Acest fapt s-a văzut la Giurgiu cînd a fost director la Asistenţa socială, s-a implicat şi a primit sprijin pentru Centrul de asistenţă socială. Bravo lui!
@ Pentru ultimul Anonim. Muscalu si-a facut datoria. Pentru asta a fost platit. Nu a facut minuni. Asadar nu avem pentru ce-i ridica statui in Piata Centrala. In sensul ca nu a facut mai mult decat ii era in sarcina de serviciu. Poate ca a fost mai insistent ca altii.
Ia sa mai terminam cu temenelele. Ce, tu, ANONIMULE, nu-ti faci datoria la locul de munca, in societate, in familie? Da? Atunci spune-mi cand ai primit ultima data LAUDE pentru ce faci? Ai primit, cel mult, un amarat de salariu. Domnul din imaginea de mai sus nu-i politician roman. Pe principiul asta ar trebui sa-i picam in genunchi lui Boc ca da cu coasa sau trage la rindea, lui Basescu pentru ca se duce la cumparaturi etc. Dupa exemplul americanului, cate alte asemenea gesturi ai vazut la Giurgiu?
Hai sa-i spun si primului Anonim, ceva. Dom-le, ziaristii fac, de multe ori, mai multe lucruri decat ar trebui. Fara sa fie platiti sau laudati. Si ca sa te linistesc, afla ca avem salarii mici. Din putinul asta, unii jurnalisti, rup si pentru altii.
N.B. Este posibil ca acest comment (sub diferite forme) sa se repete. Am avut o problema la calculator. Scuze.
Trimiteți un comentariu