joi, iunie 17, 2010

BALADĂ DE PREA PUŢIN…

Noi prea puţin ştiam că banii costă,

Noi prea puţin ne împuşcam în cap,

Din veacuri moartea violentă-i mostră

Pentru poveşti cu strigi şi cu harapi.


Noi prea puţin prindeam în cărţi terestre

Vânzarea sufletului pentru un ban în plus,

Din cereri facem paranoi ecvestre

Şi nu ne spune nimeni că nu e de ajuns.


Degeaba strigă oglinzile nebune,

Noi prea puţin ne mai privim pe noi,

În inimă chiar poate să ne tune

Tăcuţi ne chinuim, căci suntem goi.


Prea permeabil, molipsit aiurea

De boli de piele, tatuaje arse,

Noi prea puţin cunoaştem lumea,

Chiar dacă ea ne strigă-n oase.


Pe orbita jalei obligaţi să ţinem

Înfricoşarea cinicului timp

Noi prea puţin ştiam să râdem,

Eu prea puţin ştiam să mint.

6 comentarii:

Karla spunea...

Ce revenire poetica in forta!:)
meditative catrene, excelente reflectii, buna versificatie...
felicitari!

Wohin spunea...

superba poezia..respira, gandeste...de mult nu am mai citit asa ceva...succes pe mai departe

Anonim spunea...

multumesc... cred ca in scurt timp devenim un popor de poeti!

Baiatul de la oi spunea...

"O poezie populară e concepută de un om care simte şi niciodată de unul care vrea să fie poet." - Garabet Ibraileanu
Asa si cu poporul de poeti, ca doar simţim!

Genny spunea...

Superbe poezii !!! Felicitari !!!

Crista spunea...

Beijos da tua brasileirinha de olhos azuis como a cor do céu e de cachinhos loiros dourados...
Me esqueceu,é????
Eu não te esqueci...

EDRAH_Giurgiu PHASE I