Sarea din ochi mi se varsă în sânge,
Speranţa în mare şi oceanul mă plânge,
Un înger mă încearcă în azi, ca în ieri,
În suflet înec azi şi mâine tăceri.
Lumina aceea va spune ce simt,
O clipă înainte de a ştii cine sunt,
Cu toate acestea noi ne credem buni,
Creând prin ocazii, bucurii şi minuni.
Indiferent de vise, indiferent la moarte,
Domnul e cu tine şi viaţa ţi-o împarte,
Lăsând mai puţin din rău pentru om
Şi luând El potirul amar, de Domn!
Să nu uit om să fiu în lume şi faptă,
Fiindcă Domnul Iisus ne-a dat prima dată
Puterea de a învia şi din morţi şi din viaţă,
Aşa cum pe cer soarele se răsfaţă.
Să rămân mereu viu, mereu om, mereu clar,
Îmi zâmbeşte al meu înger, aşa plin de har.
5 comentarii:
Superb!!!! Inaltator!
Mulţumesc mult, Karina!
Dvs. ati scris versurile? :)
Eu. Ce intrebare este aceasta? Adica, e de bine sau de rau?!
E de foarte bine. Imi plac rimele mult....pentru ca nu sunt simple cuvinte aruncate ca o pata de culoare... pot spune ca sunt folosite inteligent in concordanta cu mesajul poeziei. xD
Trimiteți un comentariu