La mulţi ani, România!

Eu sunt Andrei şi azi e ziua mea,
V-aş invita pe toţi la o serbare,
Pe care o dă la grădiniţă grupa mea,
Dar e aglomeraţia cam mare.

Noi serbăm astăzi România mare,
Că mâine este ziua ei, de fapt,
Dar suntem liberi, aşa, gură tare,
Avem o zi să ne facem de cap.

Eu ştiu că România este ţara mea,
Eu sunt român şi mă mândresc aici,
Avem şi mare, munţi, acum şi nea,
Şi o fântână cu roată pentru voinici.

Îmi place acasă, ba chiar şi la ţară,
Când merg ca să îmi văd bunica mea,
Pe Cora, Miky, Roşu şi-ntr-o vară
Am văzut lebede albe şi negre-catifea.

Avem atâtea flori frumoase aici în ţară,
Aici sunt Alex, Edi, Vlad şi nişte fete,
Cu care ne jucăm cu toţii pe afară,
Când căutăm comoara dintre pietre.

Eu ştiu că aici e mama, ba şi tata,
Eu îi iubesc că sunt părinţii mei,
Bunicii, mătuşile şi pe unchiul,
Când mă fac mare,îi întrec pe ei.

Îmi plac şi trestiile şi balta
Cu aripile ei de zburătoare,
Calc prin ţărână cu talpa,
Ca să fac praful ca să zboare.

Acum sunt steaguri că e sărbătoare,
Că-i ziua ţării noastre, România,
Aştept să fie şi prima ninsoare,
Să mă dau cu vărul cu sania.

Ai mei îmi spun să fiu mai serios,
Că Ziua aceasta e o zi măreaţă,
Aşa că eu vă spun la toţi rituos:
Trăiască România Dodoloaţă!