marți, decembrie 07, 2010

Vorbe din Mioritia

Ce otravite-s vastele directii,
Asurzitoare ca un tun in luptă,
Surprinzatoare ca efectul unei frectii
Facuta de la cap, sa nu se împută.

Ai nimerit o zona chinuită,
Şi tu o tulburi cu mirosuri de colhoz,
Un cincinal e in istorie o luptă,
In mintea ta e-un fel de ibis roz.


Daca ti-ai da un minut de iarmaroc
Atentie mai mult decat la o chiftea,
Cu viata ta ai mirosi a viu pe loc ,
Intinderile vaste poate le-ai vedea.

Furia ta pe loc ar disparea,
De ai zambi corect lentilă neagră,
Nu ca  hiena aceea lent-aşa
Coloana ta de lene-să se spargă.

Şi ai vedea femeia cu copil,
Ca viitor, nicicum ca pe-o amendă,
Ai legăna din  frunte mai subtil
S-o laşi pe tanti asistenta corigentă.

Că ea nu ştie cum e să fii mamă,
Nici tu ciclop nu ai de un' să ştii,
Maternitatea asta nu e rană,
Şi nu te doare că acas' nu vii.

La urma urmei, lasă-ne şi du-te,
I-aţi o vacanţă-n mările azurii!
Strigă-l pe poloboc de sus de punte,
Hai, bă, ce faci de nu mai vii?!

Şi navigaţi etern pe marea moartă,
Că în vreun port v-o striga cineva
Şi v-o trezi din somnul ce vă poartă,
Ca voievozi strigoi prin ţara mea.

De vă treziţi, voi mergeţi mai departe,
Opriţi-vă la Vavilon şi plângeţi,
Uitaţi-vă la limbile desperecheate,
Cu care ţara o tot sugeţi!

Nu vă  opriţi decât departe-n zare
Pe un tărâm rămas definitiv
Pustiu de oameni, fără vreo floare
Şi chiar fără cuvântul substantiv.

Nu vă uitaţi în urmă, sunt blesteme!
De la copii la moşi aproape-n lut,
Nu vă odihniţi, că nu mai aveţi vreme,
Cu sânge divizatul l-aţi născut!

Şi moţăind şi adormind forând,
Cu nesimţirea voastră de cosmos,
Prea mândri înaintaţi optând,
V-o trage cineva acolo jos.

7 comentarii:

Karla spunea...

Face bine o astfel de lectura...
inca sunteti indulgent cu clica respectiva:)
Felicitari pentru versuri...

Unknown spunea...

Eu nu stiu nici sa laud, nici sa injur de-a binelea. Adevarul e ca nu prea mi-a iesit, dar fiecare zi ne umple de venin si din cand in cand macar trebuie varsat. Eu cred in injuratura floare la butoniera. Ce sa-i faci, moda veche!

karina spunea...

http://karina-lumeanoastra.blogspot.com/2010/12/aniversare-blog_07.html

Un premiu de excelenta!

Metaxa spunea...

Hai sa vorbim cu Tica Lumanare sa puna melodie la aceste excelente versuri. Melodia s-ar putea transforma intr-un veritabil manifest.

Unknown spunea...

Traiane, tu ma flatezi. Mie chiar nu mi se pare ca am facut decat un esec poetic, dar am postat fiindca vroiam sa iau atitudine si in acest fel. Daca voua vi se pare o.k., faceti ce credeti cu versurile!

angel spunea...

Cosi é la vita!
un viaggio senza ritorno.
alle volte sembra um lago sereno altre umn mare rivolto pero si bisogna navigare sempre.
abbraccio
angel

Braulio Pereira spunea...

felicidades belos versos

a vida é maravilhosa

abraço amigo.

EDRAH_Giurgiu PHASE I