Am citit o interesantă Scrisoare de Demisie, bună nu doar pentru un organ de presă, ci pentru organe centrale, judeţene şi locale aşa... în general!

model scrisoare de demisie … pentru angajatii Romaniei Libere & co

Art-directorul României Libere, Cătălin Dumitru, si-a dat demisia pe 30 iunie 2011,  trimitand un mail tuturor colegilor sai:
Eu, Cătălin Dumitru, începând cu data de 30 iunie 2011, îmi dau demisia din funcţia de art director a ziarului România Liberă. 
Motivele: 
Consider că am văzut atât de multă lipsă de pricepere în această companie, încât mi-a ajuns. Mai rar mi-a fost dat să văd atâta prostie şi pupincurism la un loc. Mai rar mi-a fost dat să vad în posturi-cheie oameni care nu au nicio competenţă. În schimb, am putut observa cum majoritatea angajaţilor sunt nişte veritabili yesmeni. Ştiu că mulţi se vor simţi jigniţi, însă fix aceia sunt cei despre care vorbesc. Nu vă mulţumesc pentru prilejul de a fi făcut parte din acest trust, pentru că regret că am pierdut atâta timp să mă lămuresc. 30 iunie 2011.″
*
… la toate astea pot sa adaug ca nu stiu cum, pare straniu din afara, dar la Medien Holding, compania care administreaza acum Romania Libera, cu cat erai mai prost si mai neprincipial, cu atat aveai sanse mai mari sa fi avansat. In special lipsa de calitati te recomanda, alaturi, bineinteles de un caracter de lichea. Delatiunea, pâra mai pe româneşte, e incurajata. Nu e nicio rusine sa ii trimiti mail-uri lui Adrian Rus, directorul general,  in care sa-i povestesti tot ce vorbesc colegii tai, in pauza de tigara. Iar daca nu-ti raspunde, ia-ti inima in dinti si du-te de ocupa un loc la coada de turnatori de la usa lui, asa-ti pavezi drumul spre marire si succes. Arata-i ca poti face mult si prost. O sa-i placa. Vino cu planuri aiuristice, ce n-au nicio sansa sa atraga audienta si vei fi promovat. Daca esti redactor si de afli in gratiile lui, cere-i un post de director la IT. E genul de cross-management dashtept pe care-l face. Nu stii nimic despre un domeniu? Acolo sa-i spui ca te pricepi. El intelege chestia asta. Nu-ti bate capul cu pozele: sa fie clare, frumoase, bine incadrate. Nu. Gre-sit! Lui ii plac pozele blurate, miscate, intunecate si urate. Nici cu calitatea textelor. El si asa nu pricepe nimic. Si apoi, cine decide ce-i frumos pe lumea asta. Ce-i bine si ce-i rau? Mie, Adrian Rus mi-a spus direct: “aici, io decid ce-i frumos si ce-i urat, ce-i bine si ce-i rau. Cand o sa ajungeti ca mine ma, atunci sa va dati cu parerea.”
*
Ce bine, ca n-o sa ajungem toti ca tine.http://laurailica.wordpress.com/

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poezia ca spectacol, Prefaţa la Poeme din luna îngerului risipitor de Alex. Ştefănescu

Afară

Omul cu ochii mari și inima rotundă (Un fel de prefață care pictează zâmbetul pe față)