vineri, decembrie 09, 2011

Geniul staţiei de metrou este indicatorul



Labirintul visului se naşte din componistica
Evenimentelor semnificative,
Din monologul nostru nocturn supus confesiunii,
Până la imprimarea experienţei pe retina sufletului,
Asemeni unei intrigi ce-ţi corupe voinţa,
Lăsându-te pradă efemerelor păcate
Şi spaimelor calculate cu dispreţ la trezire,
Dispariţia bănuielii că totul este butaforie,
Naşte  Ariadne  gata de exil
La primul marinar plecat de copil,
De altfel,echivocul  Minotaurului,
Nu rezidă în foamea de carne umană,
Ci în fuga de fecioare,
Programat corupătoare,
In utopia regilor tembeli,
Care nu aveau nici cheie la labirint de zel,
Întrucât întristătoare sunt şi zidurile,
Dar şi subtila mătase din ghegheful de oase
În care modelul cu sân şi cu coapsă
Înstâncea otrava şi mai somptuoasă,
Într-atât încât  frumoasa pierdută
Bătea fără graţie a adiere stătută
În inima confesiunii lui Tezeu,
Cam ca avionul prin aeroport, brusc,instantaneu,
De-l făcea pe om să uite de corabie şi de vis,
Clară fiind marea în care ta-su  s-a sinucis.


2 comentarii:

MiiutaChan spunea...

Foarte frumoasa, felicitari inca o data.

ionelmuscalu spunea...

Multumesc!

De ai putea

Să ții cu tine sufletul aproape, Să-l bucuri cu pădure și cu ape, Cu flori să îl dezmierzi în orice vis Și-n inimă să-ți faci un paradis....