luni, mai 06, 2013

Despre suflet...





La sufletul meu nu se potrivește nicio cheie,
De aceea a rămas închis
în același loc în cetate,
Necunoscut, nici nu contează,
Chiar dacă ar putea fi lamentabil
Sau bun de pus la rănile toate,
Asa ca, deși vechi, unii il cred nou,
Iar cei noi îl vad vechi,
Unii dau cu ssst!
Alții dau din urechi.
Le este frica nu de el,
Ci de cheia ce s-ar putea potrivi
Fiindcă sufletul asta face neîncetat zgomot de-a fi,
Da pe afara cu stări,
Cu poeme, cu febre,
Încât spulbera improvizațiile si momentele unora, uneori funebre,
Pana le reduce la zebre
De trecere lina prin gradina
Elucidata de evoluția pura,
Apoi justifica tăcerea cu faptul ca nu are palatin nici dantura!

Un comentariu:

Liuba spunea...

NU suntem identici ca trup, iar sufletele sunt si mai diferite.

Hristos a inviat!!!

O poveste despre cer

         Când eram copil mergeam des la ţară. La ţară însemna libertate cu program de masă şi atenţie la cer. Dacă era vară, trebuia să...