miercuri, octombrie 23, 2013

Absolut superb efemerul

Magic răsărit de lună
printre plete de războinică fecioară
mi-a îndoit genunchii
şi suspinul ei s-a ridicat coloană,
Cobora încet lumina printre brazi întunecaţi,
ferigile galbene pâlpâiau
ca lumânările printre pinii drepţi şi gravi,
Povestea era fără ocolişuri, dădea de-a dreptul
şi inorogul înţeleptul
îşi ascuţea cornul de secera lunii.
Dincolo de izvor  ne iubeam, nebunii.
Curgeam unul într-altul ca apa în apă,
Ca piatra în piatră,
Ca rouă dimineţii în roza sărutată,
Clepsidra morţii se-nvârtea aproape,
Aorta era autostrada neantului,
Era absolut superb efemerul.
Morala: Curând se lasă brume,
postum mai cresc ciuperci,
bulboanele spun snoave,
noi doi culegem melci.

Niciun comentariu:

Seară de vară

Patru păsări de aur în colțuri, Coperți de saftian, Cartea tulburătoare a însuflețirii, Nimic mai mult, nimic mai puți...