marți, septembrie 06, 2011

TEAMA DE FLUTURI



 
Depun mărturie împotriva mea:
N-am aripi şi genele nu-mi bat pe umeri,
Nu mă uit în oglinzi şi mi-e teamă de fluturi,
Mănânc tigrii de jar la micul dejun
Şi obrazul îmi este de granit incandescent.
Beau cuvintele pe nerăsuflate,
Mă cert cu păsările nopţii,
Râd alandala şi-mi târâi şoşonii murdari
Prin cetate.
Mă-nclin cu pupila rânjită îngerului roşcat,
După care depun mărturie împotriva mea:
Respiraţia mea, porumbel înarmat cu gheare,
Se atinge de obrazul tău şi îngheaţă grădini suspendate
Împărtăşind seara cu nuvele de satin verde.
Fumul de frunze din părul meu miroase a toamnă
Şi eu depun mărturie împotriva mea.

2 comentarii:

```*Wo [-] In*``` spunea...

frumos mai scrieti:)...e bine ca am lectura de rezerva cand raman fara randuri demne de citit:)

o zi frumoasa!

ionelmuscalu spunea...

Multumesc, dar Voi scrieti mai cu miresma de ikebana decat mine. O stiu si-i invit pe cei ce citesc aici sa mearga pe blogul vostru!

Zi de poezie cu miros de zaibăr copt

Dimineața era caldă ca cearceaful pe care dormisem. Nici un fior, nici măcar în frunze, nicio șoaptă divină de vânt nu mișca vreun fir de i...