sub buză adăpostise flori pe care Nilul nu le povestise
şi-mi recita versuri din clasici lângă ceasul stat dcmult
aşa că timpul trecea fără cezariană, fără chin, fără vise
născând ninsori din omizi ucise înainte de-a zbura
din scrisori
mi se făcuse un dor avan de mare tânjeam după cer
înălţăm gândul în lumina ochilor ei ce avortau idei
fără să tac tremurul degetelor pornite la întâlnirea
cărnurilor
era iarnă. viruşii tropăiau pe alături
pe urmă veneau poliţiştii
ştiau că se va face întuneric
pasiunea creştea în vile de simboluri
mustea muteşte desăvârşirea
aveam vârsta cântecelor ascultam versuri din clasici
potriveam ceasul după căderea serii
şi o visam în palatul de irişi al Regelui Cumva
Un comentariu:
Oi.Você escreve bonito,mas é muito triste,por um acaso aí em seu país não faz sol?É sempre frio e chuva? Vem morar no Brasil.
Abraços,Lúcia
13/11/010
Trimiteți un comentariu