Vorbim des despre drepturile minoritatilor din Romania. Parlamentul, Guvernul si multe institutii ale Statului Roman sunt bulversate in contextul dezbaterilor despre drepturile minoritatilor. Nu mi se pare nimic rau in faptul ca minoritatile sunt protejate de legile tarii, dar aceasta politica a statului nu trebuie sub nicio forma sa afecteze populatia majoritara, romanii.
Dezbaterile din ultima perioada referitoare la reimpartirea administrativ teritoriala a tarii si aceasta negociere in ceea ce priveste problema judetelor cu populatie majoritar maghiara, pune in discutie din ce in ce mai des situatia romanilor din aceste zone.
Acesti oameni sunt romani discriminati in propria lor tara. Ei se simt abandonati de statul lor, care le decide soarta la masa negocierilor, acolo unde vocea si interesele lor nu se fac auzite. Nemultumirile romanilor din Harghita si Covasna sunt din ce in ce mai mari si acestia incerca prin toate mijloacele legale sa isi faca auzita vocea.
Dovada, consta in ultimul dintre numeroasele apeluri publice, prin care romanii din cele doua judete incearca sa atraga atentia asupra situatiei lor..........................Din multitudinea aspectelor vizând nerespectarea legilor şi a prevederilor Constituţiei, discriminarea, marginalizarea şi asimilarea populaţiei româneşti în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, au fost prezentate fapte care atentează la dăinuirea românească în această parte de ţară, precum:
o În judeţele Covasna şi Harghita, continuă practica condiţionării ocupării posturilor în administraţia publică, altele decât cele prevăzute de lege, (practică generalizată şi la unele societăţi comerciale) de cunoaşterea limbii maghiare.
o În majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură ş.a., din judeţele Covasna şi Harghita, nu este încadrat niciun funcţionar român (ex. bibliotecile judeţene, casele municipale de cultură, primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale ş.a.).
o Instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cultura românilor din cele două judeţe.
o Monografiile locale, albumele de prezentare a patrimoniului cultural local, pliantele turistice ş.a. prezintă caracterul monoetnic al judeţelor respective, făcând abstracţie de istoria, cultura şi patrimoniul creat de populaţia românească din zonă. Volumele de istorie locală, albumele şi pliantele turistice au un conţinut nostalgic şi promovează separatismul şi autonomia teritorială a aşa-zisului „Ţinut secuiesc”.
o Nu sunt respectate, în majoritatea cazurile, prevederile legale privind numirea de directori sau directori adjuncţi români în şcolile mixte.
o Nu sunt aplicate prevederile legale privind respectarea limbii române ca limbă naţională; site-urile majorităţii primăriilor şi a unor instituţii publice sunt redactate numai în limba maghiară; inscripţionarea străzilor şi a denumirii unor instituţii şi societăţi este făcută, mai întâi în limba maghiară, cu litere mari, şi apoi în limba română cu litere mici; afişele şi programele unor manifestări culturale, ştiinţifice şi civice, finanţate din fonduri publice, sunt redactare numai în limba maghiară; se extinde modalitatea de întocmire a documentelor şi a corespondenţei oficiale între autorităţi şi instituţii publice în limba maghiară.
o Este continuată practica discriminărilor faţă de finanţarea proiectelor asociaţiilor culturale româneşti de către consiliile judeţene Covasna şi Harghita şi de către majoritatea consiliile locale din cele două judeţe.
o Continuă adoptarea unor hotărâri ale consiliilor municipale şi orăşeneşti de schimbare a denumirii ultimelor străzi care mai poartă numele unor personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale.
S-a reafirmat faptul că, românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a UDMR.
De aceea, participanţii la Adunarea generală a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita adresează autorităţilor statului: Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, următoarele solicitări:
Cerem ca prin lege, să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric inferiori de către autorităţile locale.
Solicităm Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective şi definirea Statutului Român ca stat multinaţional.
Solicităm Parlamentului să respingă legea privind regionalizarea României, în forma propusă de UDMR.
Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi legilor ţării referitoare la respectarea limbii române ca limbă naţională, respectarea simbolurilor şi valorilor româneşti, combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, inclusiv a celor care exprimă dispreţ pentru însemnele României.
Cerem eliminarea practicilor discriminatorii de promovare şi finanţare a proiectelor de dezvoltare a localităţilor româneşti şi ale asociaţiilor culturale româneşti, de către consiliile judeţene şi locale din judeţele Covasna şi Harghita. Reînnoim solicitarea de a se asigura finanţarea, de la bugetul central, a proiectelor asociaţiilor culturale româneşti din aceste judeţe.
Cerem organelor în drept, să interzică activitatea unor organizaţii extremist-separatiste care deşi nu sunt înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea etnică a zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş, sub denumirea aşa-zisului „ţinut secuiesc”.
Reînnoim aplelul nostru la solidaritatea întregii societăţi româneşti, deoarece opinia publică românească trebuie să înţeleagă faptul că problem precum separatismul, izolarea, a două limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga ţară.
o În majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură ş.a., din judeţele Covasna şi Harghita, nu este încadrat niciun funcţionar român (ex. bibliotecile judeţene, casele municipale de cultură, primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale ş.a.).
o Instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cultura românilor din cele două judeţe.
o Monografiile locale, albumele de prezentare a patrimoniului cultural local, pliantele turistice ş.a. prezintă caracterul monoetnic al judeţelor respective, făcând abstracţie de istoria, cultura şi patrimoniul creat de populaţia românească din zonă. Volumele de istorie locală, albumele şi pliantele turistice au un conţinut nostalgic şi promovează separatismul şi autonomia teritorială a aşa-zisului „Ţinut secuiesc”.
o Nu sunt respectate, în majoritatea cazurile, prevederile legale privind numirea de directori sau directori adjuncţi români în şcolile mixte.
o Nu sunt aplicate prevederile legale privind respectarea limbii române ca limbă naţională; site-urile majorităţii primăriilor şi a unor instituţii publice sunt redactate numai în limba maghiară; inscripţionarea străzilor şi a denumirii unor instituţii şi societăţi este făcută, mai întâi în limba maghiară, cu litere mari, şi apoi în limba română cu litere mici; afişele şi programele unor manifestări culturale, ştiinţifice şi civice, finanţate din fonduri publice, sunt redactare numai în limba maghiară; se extinde modalitatea de întocmire a documentelor şi a corespondenţei oficiale între autorităţi şi instituţii publice în limba maghiară.
o Este continuată practica discriminărilor faţă de finanţarea proiectelor asociaţiilor culturale româneşti de către consiliile judeţene Covasna şi Harghita şi de către majoritatea consiliile locale din cele două judeţe.
o Continuă adoptarea unor hotărâri ale consiliilor municipale şi orăşeneşti de schimbare a denumirii ultimelor străzi care mai poartă numele unor personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale.
S-a reafirmat faptul că, românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a UDMR.
De aceea, participanţii la Adunarea generală a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita adresează autorităţilor statului: Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, următoarele solicitări:
Cerem ca prin lege, să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric inferiori de către autorităţile locale.
Solicităm Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective şi definirea Statutului Român ca stat multinaţional.
Solicităm Parlamentului să respingă legea privind regionalizarea României, în forma propusă de UDMR.
Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi legilor ţării referitoare la respectarea limbii române ca limbă naţională, respectarea simbolurilor şi valorilor româneşti, combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, inclusiv a celor care exprimă dispreţ pentru însemnele României.
Cerem eliminarea practicilor discriminatorii de promovare şi finanţare a proiectelor de dezvoltare a localităţilor româneşti şi ale asociaţiilor culturale româneşti, de către consiliile judeţene şi locale din judeţele Covasna şi Harghita. Reînnoim solicitarea de a se asigura finanţarea, de la bugetul central, a proiectelor asociaţiilor culturale româneşti din aceste judeţe.
Cerem organelor în drept, să interzică activitatea unor organizaţii extremist-separatiste care deşi nu sunt înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea etnică a zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş, sub denumirea aşa-zisului „ţinut secuiesc”.
Reînnoim aplelul nostru la solidaritatea întregii societăţi româneşti, deoarece opinia publică românească trebuie să înţeleagă faptul că problem precum separatismul, izolarea, a două limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga ţară.
În numele Comisiei de redactare a comunicatului,
Dr. Ioan Lăcătuşu
Topliţa, iunie 2011”
Dr. Ioan Lăcătuşu
Topliţa, iunie 2011”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu