miercuri, iunie 15, 2011

Domnul Ancu Damian scrie, scormoneste in istorii si ne reda trecute vremi...

GENERALUL KISELEFF ÎN VLAŞCA

În urmă cu 179 de ani, în ziua de 31 mai 1832, Ocârmuirea Judeţului Vlaşca a primit un ordin din partea Dvorniciei Mari din Lăuntru privind măsurile pe care trebuia să le ia cu ocazia trecerii prin judeţ a generalului Pavel Kiseleff, preşedintele plenipotenţiar al Moldovei şi Ţării Româneşti, în perioada 1829-1834, când acestea s-au aflat sub ocupaţie ruseacă. În acest context Iancu Manu, ocârmuitorul judeţului, trebuia să fie pregătit cu „…nişte asemenea trebuincioase ştiinţe ca la întrebările ce ţi să vor face D-tale în orce fel de pricini să dai răspunsul cuviincios potrivit cu aciastă ştiinţă”
La 1 iunie se raportau la „Cinstita Mare Dvornicie din Lăuntru” următoarele: „…cu plecăciune primind nu lipsesc a răspunde că după poruncă întocmai voi fi următor şi sunt gata a-l întâmina la capul judeţului la Prisiceni cu hotărâţii dorobanţi şi a-l însoţi până la hotarul judeţului după poruncă, când voi avia şi toată silinţa a nu să întâmpla câtuşi de puţin cusur; gata sunt a da şi răspunsurile potrivite cu întrebările ce mi să va face”, răspunsuri pe care le găsim într-un  document păstrat la Serviciul Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale redat, integral, în continuare:
„Pupulaţiia acestui judeţ să adună în sumă de 19430 familii dajnice şi nedajnice şi deosebit 257 preoţi, 51 diiaconi şi 86 ţârcovnici. Sate 192 mărginite în 4 plăşi şi anume: plasa Marginii cu oraşul Giurgizu , supocârmuitor pitar  C. Podianu; plasa Bălţi suptocârmuitor căpitan Gheorghe Ionescu; plasa Ogrezenilor supocârmuitor postelnic Şărban Lerescu; plasa Izvorului suptocârmuitor logofăt Răducanu sin (fiul) polcovnicului Gheorghe.
Otcârmuiria aşăzată în oraşul de căpetine Giurgiu şi alcătuită din slujbaşi, însă: 1 otcârmuitor comis Iancu Manu de la 15 avgust 1831; 1 secretar sluger Ioan Anghelidis de la 28 avgust 1831; 1 pomoşnic, 1 registrator, 2 scriitori, 1 tist (comandant de dorobanţi) să aştiaptă raport pentru înfiinţaria lui; 30 dorobanţi în slujbă şi câte alţi 10 la fieştecare plasă.
În oraşul de căpetenie este şi Magistrat întocmit din mădulari şi anume: Alexandru Marişevschi prezedent; Pavel Ioan Zotov, Costandin Papa Luca şi Gheorghiţă Nicolau membri şi poliţmaister Mihalache Cincu.
În marginia Dunării să află şi Carantina de clasul I-iu, unde să păzeşte de 14 zile, alcătuită din slujbaşi şi anume: 1 derector clucerul Alexandru Călinescu; 1 suptderector Ioan Chinovici; 1 dohtor Ioan Sibicianu; 1 secretar Gheorghe Izvoranu; 1 tălmaciu Mihalache Hagi Abdulah; 2 scriitori; 1 moaşă; 15 slugi.
Sunt şi 10 poşti şi anume: Gostinari, Pietrile, Daia, Giurgiu, Stăneşti, Cacaleţi, Prisiceni, Vadu Lat, Baciu, Talpa. În toată întinderia judeţului sunt şi păduri 62, dumbrăvi 72. O mănăstire a ţării anume Glavacioc, o mănăstire sfetagoriciască anume Căscioarele, o mănăstire a Sfântului Mormânt anume Comana; metoaşe şi anume: Găiseni, Cobia ale S. Pantelimon.
Zaharele s-au melimatisit în anul trecut prin magaziile de rezervă ce s-au statornicit prin sate, însă: baniţe 33735 porumb, baniţe 2673 meiu, cu baniţe 278 arse în magazia satului Baciu.
Mădularile Tribunalului judecătoresc şi anume: prezedent cluceru Gheorghe Cârcotă de la 16 dechemvrie 1831; judecători căminar Gianoglu, stolnic Grigoraşcu de la 15 avgust 1831; procoror serdar Matache Clucerescu de la 15 avgust 1831; grefier vistier Manolache de la 15 avgust 1831.”
Modul cum s-a comportat comisul Iancu Manu reiese dintr-un document din 10 iunie în care Marea Vornicie din Lăuntru arăta: „prin raportul ce ai trimis de la 5 ale următoarei supt nr. 1821, îndestulându-să Dvornicia de mulţumiria ce au avut Înalt Exelensia Sa D. Deplin Înputernicit Prezident la trecerea prin judeţul D-tale , cu părere dă bine s-au scris Dvornicii de toate ce ai făcut cu cia mai de aproape îngrijire întru înpliniria datoriilor către stăpânire pentru care, prin acest răspuns, nu lipseşte nici Dvornicia a arăta D-tale mulţumire atât din parte-i cât şi din partia D. Prezident. Şi asupra bunei urmări a D-tale să va publicui de obşte rămâind a dobândi şi osibită răsplată…”.
Acest document se păstrează în copie deoarece pe el se află o rezoluţie pusă în data de 15 iunie 1832 cu următorul conţinut: „Să să scoaţă copie după aciasta  care se va pune la delă, iar cia adevărată mi să va da în păstrare”.

Niciun comentariu:

Zi de poezie cu miros de zaibăr copt

Dimineața era caldă ca cearceaful pe care dormisem. Nici un fior, nici măcar în frunze, nicio șoaptă divină de vânt nu mișca vreun fir de i...