În urmă cu 179 de ani, în ziua de 31 mai 1832, Ocârmuirea Judeţului Vlaşca a primit un ordin din partea Dvorniciei Mari din Lăuntru privind măsurile pe care trebuia să le ia cu ocazia trecerii prin judeţ a generalului Pavel Kiseleff, preşedintele plenipotenţiar al Moldovei şi Ţării Româneşti, în perioada 1829-1834, când acestea s-au aflat sub ocupaţie ruseacă. În acest context Iancu Manu, ocârmuitorul judeţului, trebuia să fie pregătit cu „…nişte asemenea trebuincioase ştiinţe ca la întrebările ce ţi să vor face D-tale în orce fel de pricini să dai răspunsul cuviincios potrivit cu aciastă ştiinţă”
La 1 iunie se raportau la „Cinstita Mare Dvornicie din Lăuntru” următoarele: „…cu plecăciune primind nu lipsesc a răspunde că după poruncă întocmai voi fi următor şi sunt gata a-l întâmina la capul judeţului la Prisiceni cu hotărâţii dorobanţi şi a-l însoţi până la hotarul judeţului după poruncă, când voi avia şi toată silinţa a nu să întâmpla câtuşi de puţin cusur; gata sunt a da şi răspunsurile potrivite cu întrebările ce mi să va face”, răspunsuri pe care le găsim într-un document păstrat la Serviciul Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale redat, integral, în continuare:
„Pupulaţiia acestui judeţ să adună în sumă de 19430 familii dajnice şi nedajnice şi deosebit 257 preoţi, 51 diiaconi şi 86 ţârcovnici. Sate 192 mărginite în 4 plăşi şi anume: plasa Marginii cu oraşul Giurgizu , supocârmuitor pitar C. Podianu; plasa Bălţi suptocârmuitor căpitan Gheorghe Ionescu; plasa Ogrezenilor supocârmuitor postelnic Şărban Lerescu; plasa Izvorului suptocârmuitor logofăt Răducanu sin (fiul) polcovnicului Gheorghe.
Otcârmuiria aşăzată în oraşul de căpetine Giurgiu şi alcătuită din slujbaşi, însă: 1 otcârmuitor comis Iancu Manu de la 15 avgust 1831; 1 secretar sluger Ioan Anghelidis de la 28 avgust 1831; 1 pomoşnic, 1 registrator, 2 scriitori, 1 tist (comandant de dorobanţi) să aştiaptă raport pentru înfiinţaria lui; 30 dorobanţi în slujbă şi câte alţi 10 la fieştecare plasă.
În oraşul de căpetenie este şi Magistrat întocmit din mădulari şi anume: Alexandru Marişevschi prezedent; Pavel Ioan Zotov, Costandin Papa Luca şi Gheorghiţă Nicolau membri şi poliţmaister Mihalache Cincu.
În marginia Dunării să află şi Carantina de clasul I-iu, unde să păzeşte de 14 zile, alcătuită din slujbaşi şi anume: 1 derector clucerul Alexandru Călinescu; 1 suptderector Ioan Chinovici; 1 dohtor Ioan Sibicianu; 1 secretar Gheorghe Izvoranu; 1 tălmaciu Mihalache Hagi Abdulah; 2 scriitori; 1 moaşă; 15 slugi.
Sunt şi 10 poşti şi anume: Gostinari, Pietrile, Daia, Giurgiu, Stăneşti, Cacaleţi, Prisiceni, Vadu Lat, Baciu, Talpa. În toată întinderia judeţului sunt şi păduri 62, dumbrăvi 72. O mănăstire a ţării anume Glavacioc, o mănăstire sfetagoriciască anume Căscioarele, o mănăstire a Sfântului Mormânt anume Comana; metoaşe şi anume: Găiseni, Cobia ale S. Pantelimon.
Zaharele s-au melimatisit în anul trecut prin magaziile de rezervă ce s-au statornicit prin sate, însă: baniţe 33735 porumb, baniţe 2673 meiu, cu baniţe 278 arse în magazia satului Baciu.
Mădularile Tribunalului judecătoresc şi anume: prezedent cluceru Gheorghe Cârcotă de la 16 dechemvrie 1831; judecători căminar Gianoglu, stolnic Grigoraşcu de la 15 avgust 1831; procoror serdar Matache Clucerescu de la 15 avgust 1831; grefier vistier Manolache de la 15 avgust 1831.”
Modul cum s-a comportat comisul Iancu Manu reiese dintr-un document din 10 iunie în care Marea Vornicie din Lăuntru arăta: „prin raportul ce ai trimis de la 5 ale următoarei supt nr. 1821, îndestulându-să Dvornicia de mulţumiria ce au avut Înalt Exelensia Sa D. Deplin Înputernicit Prezident la trecerea prin judeţul D-tale , cu părere dă bine s-au scris Dvornicii de toate ce ai făcut cu cia mai de aproape îngrijire întru înpliniria datoriilor către stăpânire pentru care, prin acest răspuns, nu lipseşte nici Dvornicia a arăta D-tale mulţumire atât din parte-i cât şi din partia D. Prezident. Şi asupra bunei urmări a D-tale să va publicui de obşte rămâind a dobândi şi osibită răsplată…”.
Acest document se păstrează în copie deoarece pe el se află o rezoluţie pusă în data de 15 iunie 1832 cu următorul conţinut: „Să să scoaţă copie după aciasta care se va pune la delă, iar cia adevărată mi să va da în păstrare”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu