joi, aprilie 15, 2010

Sa ne instancim in pasiune, trecand...



Sarac lipit, bogat in dor de duca,
Plimband cand luna, cand vreo starleta,
Cu poezia prinsa-ntr-o agenda de-a lui Puca,
Radeau sybil, Dimov cu o bruneta.

Lipind geana zorilor baroc de lumea intreaga,
Pe Emil Botta ca sa-l intreb de treaba,
Muream incet spre seara afectat
De Bogza, print efeb, pe sub castani lasat.

Cu norma-n viata data de Beniuc,
Murmur pelagic dam fara chitanta,
Ca Jebeleanu sa imi dea ciubuc
O fabula prea alba de faianta.

Sarac lipit, bolnav de Marco Polo,
Citeam atlasul cu o printesa de Voronca,
In timp ce ea trecea prin vis, pe acolo,
Intr-un deceniu trist de hodoronca-tronca...


6 comentarii:

Anonim spunea...

Asa ma gandeam si eu ca or ajunge Filemon si Baucis, dar nu in piata, fie ea si europeana, ci intr-o gradina ceva...
Si nu spun cine sunt!

COSTI spunea...

Ionel, doar o parere!
Despre asta:
http://constantin-brincus.blogspot.com/2010/04/doar-niste-scrieri-de-copil.html

Multumesc!

INCERTITUDINI spunea...

Recitesc, ori de cate ori mi-e "dor fara satiu" - " Elegie pentru floarea secerata"!

tu26dor spunea...

Foarte interesant blogul dumneavoastra. Are si esenta si continut. Va multumesc si va salut cu respect.

ionelmuscalu spunea...

Multumesc tu26dor!

ღ єиєι∂α ღ ●~ઇ‍ઉ~● spunea...

Obrigada pela visita ao meu blog!

De ai putea

Să ții cu tine sufletul aproape, Să-l bucuri cu pădure și cu ape, Cu flori să îl dezmierzi în orice vis Și-n inimă să-ți faci un paradis....