ZMEUL COPILĂRIEI

Povestea zmeului meu cu litere mari scrisă

Nu o repovesteşte nimeni,

Nici măcar cei ce m-au ajutat să-l ridic,

Câte litere, ce mai minune de poveste,

Cum l-am dus până peste vedea cea nisipoasă,

Peste cireşi şi peste viile cu struguri mari,

Deasupra măgarilor şi chiar lângă îngeri,

Zmeul meu cu hârtie pe care scrisesem povestea

Copilului şi a minunatei lui aventuri,

Zbura lângă nori, ca lumea să afle,

Despre miraculoasă lume de ape şi păduri,

Copaci magici şi păsări măiastre,

Însufleţite de epopeea trecerii mele cu litere

De-o şchioapă.

Dar a venit apa şi 1-a luat,

Înaintea vântului, cu crapii cei mari,

Cu spinări oglindă înghiţind alfabetul

Naraţiunii mele cu coada tăiată.

Iar Făt-frumos tot uita să vină,

Lăsând locul prietenilor.