Cum am dejucat farsa depanării acestor versuri,
Cum am întors de-a-ndoaselea critic după critic,
Cum am fost, am văzut, am vrut şi-am făcut,
Cum am dorit fără să înnasc inseparabile idei,
Cum am magazine de arme din condeie fără cerneală,
Cum?
Am dormit liniştit pe o pânză de păianjen.
La cap aveam călimara mea din stei de bazalt,
La cap aveam cerneala stoarsă dintr-o sepie,
La cap aveam pana albă cu peniţa din oul de aur,
La cap fantezia modela cuvintele persiana cu stor,
La cap, fără voce, muza mea neomologată,
La cap, mă provoca să joc farsa depanării.
2 comentarii:
m-ati depanat si e mine in dimineata asta, la o ceasca de cafea cu poemul dvs tonic in fatza laptopului;
dupa o noapte linistita pe pânza mea de paianjen, improspatata poezia unui prieten, sunt gata pentru o noua explorare:))
Multumesc, doamna Karla, pentru laude si pentru prietenia fata de poezia mea. Cu respect!
Trimiteți un comentariu