Iubind ca semizeii

Mă grozăvisem ca sită care scapă,
Cand atingeam femei cu stele din dotare,
Muşcam din viaţa bună înnobilat de apă
Cand limpezeam femei cu stele-n înserare.


Mă alungam prin holde rupând buze de maci,
Atent la ciocârlia ce-mi tresărea sub mână,
La cerul de deasupra de ochii ei posaci,
Atent la ciocârlia ce îmi cânta de-o lună.


Mă repezeam în steiuri roind ca râul aspru
Şi mă clăteam în gură cu calcare de stea,
Iubind ca semizeii ne dominam sihastru,
Cand atingeam femeia egală doar cu ea.



Mă împărţeam în rânduri de scris încet cu moartea,
Destinul de o parte şi dragostea-n tabel,
Iubind, muşcam din viaţă bucăţile din partea,
Pe care n-o ştiusem, deşi era la fel.

Comentarii

INCERTITUDINI a spus…
”Iubind, muşcam din viaţă bucăţile din partea,
Pe care n-o ştiusem, deşi era la fel.”

Superb!!!
Karla a spus…
Eu votez pentru versul
"destinul de o parte, si dragostea-n tabel"... :)
kid4ever a spus…
imi place....dar in mod special ultimle doua versuri :)
Luisa a spus…
"Iubind, muşcam din viaţă bucăţile din partea,
Pe care n-o ştiusem, deşi era la fel. "

... cat o intreaga poezie! Superb!

Postări populare de pe acest blog

Poezia ca spectacol, Prefaţa la Poeme din luna îngerului risipitor de Alex. Ştefănescu

Afară

Omul cu ochii mari și inima rotundă (Un fel de prefață care pictează zâmbetul pe față)