marți, august 24, 2010

ILUMINARE


lui Adolfo

Am fost Mercuţio cel zurbagiu,

Ironic, şotângar şi pus pe glume,

Un traficant de înţeles zglobiu,

Al morţii care se vorbeşte-n rime.


Am fost un bun prieten, voluptos,

Înfumurat de stele ce se cată,

Dar am ştiut să mor fără prisos,

Din vina clanurilor ce se-arată.


Spunând prostii, adeverind morminte,

Ce lumi stupide mi le-am hărăzit,

Eu îl provoc acum pe cel ce minte,

Căci tot al meu destin îmi e urzit.


Un spectator interactiv al lumii,

Un clovn dement ce plânge doar pe bune,

Un traficant de vise-n poarta lunii,

Ce n-a ştiut din stele să răsune.


Am fost Mercuţio rănit mortal,

Simbol modest al unei vieţi normale,

Orgoliile voastre într-un plan bizar

Doar vor ucide, nu vor da vreo cale.

Niciun comentariu:

Spre marele Nord. Întâlnirea cu Moş Crăciun în alt anotimp.

         - Pe marele vultur care a pârjolit pădurea, vuind cuvintele în gura vajnicului Väinämöinen, faurul veşnic, ce povesteşte des...