luni, august 16, 2010

ROMANTISM





Mic îndreptar de feţe îngheţate,
adus lapon în framul meu cel mic,
dam limfelor de peste miazănoapte,
ca să-nfrunzească după cel triptic.

Şi-adulmecând cerneala cam mulatră,
că-n îndreptar se glazura un tort,
perfecţiunea lor demult uitată
vindea batiste după câte-un mort.

Topit atunci pe jumătate plastic
după o stea ce-mi stăpânea natura,
cu muşeţel şi tei supraelastic,
beam luna plină până-mi umplu gura.

3 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Ce mai rămâne din ce se voia romantism?

ionelmuscalu spunea...

pai nu se voia romantism, indemna la romantism, ceea ce vad ca v-a provocat, deci am reusit...

angela spunea...

BUNA!ca pasarea din floare in floare am zburat si am popositin blogul tau este frumos si sper sa mai fac si alta data popas.
salutari

Spre marele Nord. Întâlnirea cu Moş Crăciun în alt anotimp.

         - Pe marele vultur care a pârjolit pădurea, vuind cuvintele în gura vajnicului Väinämöinen, faurul veşnic, ce povesteşte des...