Motto:"Pe tine te iubesc mai devreme,
pe mine mă iubesti mai târziu."
Pocnea enigma aia în capul meu,
Ca zarul alb din prima ta scrisoare,
Când din solemn, cu stimă, derbedeu,
Mi te-adresai cleştar, tu, de racoare.
Păream amar, solemn şi-un pic cam brusc,
Lăsând pe generali să tatoneze,
Femeie din metal puţin etrusc,
Ce-mi lăsai străzile să emigreze.
Apoi, deodată, tandru, suficient,
Mă ocroteai cu blânda ta candoare,
Calină ca şi timpul meu latent,
Taine lăsând, încet, să se strecoare.
5 comentarii:
i love the fact that there is a translation in your blog. I would sure come back for more..
Thanks for visiting! Waiting and other views .
Imi place strofa a doua in mod deosebit si mai ales ultimele doua versuri. E chiar de memorat: "Femeie din metal putin etrusc,/Ce-mi lasai strazile sa emigreze."
Frumoasa creatie!
Ganduri bune de departe!
Sorina
Multumesc, mai ales ca citesti de atat de departe.Am adaugat bloggurile tale la lista pe care o urmaresc, fiindca sunt de retinut!
Multumesc. Si eu vizitez acest colt cu placere :-)
Trimiteți un comentariu