duminică, noiembrie 07, 2010

Eden tăcut

Iubirea noastră e adâncă, este şi o rană,
Pe care piatra asta n-o poate astupa,
Pământul în rotire iubirea nu ne cearnă,
Făptura noastră,duală, îi poate rezista.

Iubirea noastră-i apă, când se transformă-n aer,
Trădările curente prin vămi cu gene verzi
Ne vindecă tristeţea de-al lenei urât caer,
Curgând cu sentimente pe care nu le crezi.

Iubirea noastră e lapte de pasăre sătulă
De-atâta zbor prin vise, libere ca şi ea,
Curând va hrăni vultur din palida-i rotulă,
Ca să ne înălţăm mai sus de steaua sa.

Iubirea noastră-i clipă de umbră către vară,
Cu prelungiri de spaime atunci către amiaz,
Când încinsă de soare se aşează să adoarmă,
Ca să ne cotropească în crezul ei viteaz.

Iubirea noastră e asemeni spinării unei stele
Prealogodită cu luminile fiinţelor de sus,
Când vine întunecarea pe vinele din schele,
Ea naşte catedrale cu clopotu'n apus.

Iubirea noastră-i astăzi un blond copil, o zare,
O vreme trăindă zbuciumat ca vremurile chiar,
Pe care în subsuoară am navigat-o mare
Din sânul de alabastru făcând uşor un far.

Iubirea noastră e zbor deasupra piramidei,
Urlându-şi neliniştea peste deşertul gol,
Ca tot nisipul fin din inima clepsidrei,
Să  se răstoarne în mare, ca marele adevăr.

Iubirea noastră arde la fumul de orizonturi,
Sclipind haotic paseri din cele frumuseţi,
Ce înverzesc oţeluri în ale noastre mituri,
Definitiv prin oase cu sânge de poeţi.

4 comentarii:

Flor da Vida spunea...

Amigo querido, teu poema é profundo e emocionante!
Em agradecimento á tua amizade deixo a ti esses versos...

Poeta de Luz

Tua alma ferida e injustiçada,
Sentindo tuas dores e as dos demais,
Cercado pelo vírus da maldade,
Sufoca... Mas desistir, jamais...!
Esse vírus contagioso
Que avança e invade corações,
Só contamina desprevenidos...
Os fracos, de alma escura e incapaz...
Mas aos seres vacinados
Com a vacina da Fé e da Luz
Anda sempre coberto,
Com o manto do Menino Jesus...
Assim é esse poeta que não se cansa da luta,
Se revolta... Chora... Mas é guerreiro...
Sente o sabor amargo e mortal da injustiça,
Mas ainda assim, empunha a espada,
Verseja, Brada... E pede... PAZ...!

Com carinho... Flor da Vida

Karla spunea...

Scrieti rar si cu sfiiciune poeme de dragoste... insa ce magic suna "iubirea noastra arde la fumuri de orizonturi, (...) definitiv prin oase cu sange de poeti ..."

ionelmuscalu spunea...

Eu multumesc pentru dragutele aprecieri! Cred ca de fapt incerc sa-mi faca mana pentru marele roman programat pentru la anul!

Karla spunea...

Alors là!!!
Asta e vestea cea buna a zilei! Destup o sampanie la cina, sa fie un debut cu noroc!!!!:))

Seară de vară

Patru păsări de aur în colțuri, Coperți de saftian, Cartea tulburătoare a însuflețirii, Nimic mai mult, nimic mai puți...